Home Recomandari Martha Bibescu, o femeie deasupra vremii. Admirată de Marcel Proust și de R.M.Rilke, prietenă cu liderii politici ai lumii

Martha Bibescu, o femeie deasupra vremii. Admirată de Marcel Proust și de R.M.Rilke, prietenă cu liderii politici ai lumii

by Ana Barb

A făcut furori și a strălucit o jumătate de secol în politica și literatura Europei, și a fermecat înalta societate dâmbovițeană. S-a spus despre ea că a fost ba o George Sand valahă, ba o Mata Hari, și chiar că era mai influentă decât Titulescu. Talentată, frumoasă, admirată, dar în același timp și invidiată, cu o căsătorie eșuată, dar și cu un portofoliu de cuceriri celebre, viața prințesei Marha Binescu a fost fascinantă, plină de mister, un adevărat spectacol învăluit în parfumul epocii.

Martha Lahovary a fost fiica lui Ion Lahovary, fost ministru de Interne, președinte al Senatului și ambasador al României în Franța, și a Smarandei Mavrocordat. După o copilărie împărțită între Paris și București, Marha a decis să se logodească de tânără, la 14 ani ea făcând o pasiune pentru prințul George Bibescu cu care s-a și căsătorit doi ani mai târziu. Prințul Bibescu nu era nimeni altul decât nepotul domnnitorului George Bibescu, din a cărui familie princiară făceau parte Ana Elisabeta Brâncoveanu, contesa Ana de Noailles și Elena Văcărescu. Aceștia se înrudeau direct și cu familia împăratului Napoleon-Bonaparte.

Din păcate, fericirea celor doi a fost de scurtă durată, amănuntele despre mariajul lor făcând însă deliciul și înconjurul Bucureștilor. Deși nu au divorțat niciodată, relațiile amoroase ale amândurora au fost savurate și comentate de înalta societate, mai ales că prințesa Martha Bibescu a fost una dintre cele mai admirate femei ale vremii, cucerind saloanele aristocratice ale întregului continent. Iată însă un motiv suficient și pentru a atrage invidia semenlor ei.

În plus, Marhta Bibescu a avut parte de povești de dragoste care ar face invidioasă orice femeie. Să amintim doar de cele cu moștenitorul împăratului german Wilhelm al II-lea, sau cu regele Spaniei, Alfons al VIII-lea, cu ambasadori și miniștri, povești care cu siguranță ar putea fi transpuse în pelicule candidate acum la Oscar.

L-a iubit pe lordul Thomson of Cardingtonb, iar acesta a așteptat-o aproape 10 ani să fie numai a lui. Și-au făcut amândoi cunoscută dragostea în cărțile pe care și le-au dedicat. O poveste de dragoste numită „Destinul lordului Thomaon of Cardington” și o replică a acesteia, „Smaranda”, care a beneficiat de o prefață scrisă de prim-ministrul Angliei Ramsay MacDonald și în care lordul și-a pus pe tavă toate sentimentele pentru prințesa Bibescu. Povestea lor s-a sfârșit însă odată cu moartea subită a lordului, într-un tragic accident aviativ, la puțin timp după ce acesta fusese numit ministrul Aviației în guvernul britanic condus de MacDonald. Sau cum spune biograful prințesei „ o căsătorie târzie între un mort și o femeie în viață”. În acele zile de tristețe insuportabilă, prințesa o vizitează pe mama lordului și notează la plecare – „plec din Londra cu satisfacția de a-mi fi zdrobit inima”, dar și cu mustrarea că „de câte ori l-am făcut să aștepte și cât de rușine îmi este acum”. Dar viața merge mai departe, iar după exact opt ani de la moartea lordului se mută definitiv în România și scrie o carte remarcabilă despre țăranii români în volumul „Izvor, țara salciilor”, sintetizată de Rainer Maria Rilke într-o scrisoare adresată lui Ion Pillay:„cum să nu iubești România după ce ai citit Izvor”.

Prințesa Martha Bibescu i-a vrăjit așadar și pe criticii literari. Primul volum publicat de Martha Bibescu a fost premiat la scurt timp de Academia Franceză, care a deschis lungul drum al premiilor și recunoașterilor internaționale, devenind membră a Academiei Regale de limba și literatura franceză din Bruxelles. Printre admiratorii prințesei s-au numărat Marcel Proust și R.M.Rilke, ultimul dintre aceștia declarând că „admirația mea pentru prințesa Bibescu era definitivă de când îl cunoscusem pe al ei Alexandru Asiatique, dar în intuiția ei de mare poetă a reușit să stabilească una dintre cele mai profunde continuități umane”.

Martha Bibescu s-a mai bucurat și de prietenia președintelui Roosevelt, iar din cercul ei de prieteni au mai făcut parte Grigore Gafecu, Nicolae Iorga și mulți alți oameni politici importanți din România și din lume.

Prințesa Martha Bibescu a fost confidenta oamenilor faimoși, a fost martoră pivilegiată a momentelor decisive din istorie, a condus un spital de război, a negociat în numele guvernului român, datorită relațiilor internaționale de care dispunea. A aflat cu câteva luni bune înaintea diplomaților despre intrarea Bulgariei în război, în 1915. A pozat pentru o serie de picturi de la biserica din Curtea de Argeș. A fost iubită și invidiată. A fost franțuzoiacă în Franța, englezoiacă în Anglia și română la Izvor. O femeie fascinantă care nu a renunțat la luptă nici spre sfârșitul vieții, când neajunsurile și-au spus cuvântul. În ciuda încercărilor de tot felul, a pierderii prietenilor, averii, palatelor, Martha Bibescu a știut mereu să facă față nenorocirii și să stăpânească evenimentele. Și-a luat zborul din această lume la Paris, în 1973.

Unul dintre biografii prinesei, Michel Robida, spuea despre ea că „traversa Europa părând o prețioasă întruchipare a continentuluui, împodobită cu trei daruri esențiale: talentul, eleganța și frumusețea”.

You may also like

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai recente

Actualitate

Economie

Stiinta

@2023 – Expres Magazin. Toate drepturile, rezervate.