Lucia Varga, fost ministru al Apelor, Pădurilor și Pisciculturii: Noul Cod silvic deranja interesele clientelare, mafia din păduri. Interesele erau mari

125

Lucia Varga, fost ministru al Apelor, Pădurilor și Pisciculturii, a declarat pentru Expres Magazin că noul Cod silvic la cae a lucrat în mandatul său, deranja interesele clientelare, mafia din păduri, de aceea a fost uitat prin sertare, iar mai apoi modificat în esența lui.

Doamna ministru Lucia Varga, după opinia dumneavoastră, care sunt principalele cauze ale ultimelor inundații care au devastat sute de localități din România?

Cauzele sunt multiple, dar eu aș vrea să mă refer la una dintre ele. Defrişările de păduri, de cele mai multe ori realizate ilegal, conduc inevitabil la alunecări de teren sau, în cazul în care acestea sunt dublate de precipitaţii masive, la inundarea aşezărilor umane, cu pagube materiale, suferite atât de populaţie, dar şi de instituţiile de stat. Conform unui raport al Curţii de Conturi a României din 2012, în perioada 1990 – 2011, volumul tăierilor ilegale s-a ridicat la 80 milioane metri cubi lemn, pagubele fiind estimate la peste 5 miliarde de euro.

Luând în calcul toate aceste aspecte, Camera Deputaţilor a adoptat o propunere care prevede completarea art. 3 al Legii privind siguranţa naţională a României nr.51/1991, considerându-se ca ameninţare la adresa siguranţei naţionale a României şi „defrişările ilegale pe suprafeţe mai mari de 1 hectar, precum şi reducerea fără aprobări legale a consistenţei unui arboret cu mai mult de 50% faţă de prevederile amenajamentului silvic în vigoare.”

În ultimii 8 ani s-a tăiat ilegal de două ori mai mult decât s-a putut regenera sau împăduri, și asta numai partea de tăiere ilegală care a putut fi cuantificată.

Care sunt consecințele acestui fenomen?

Consecințele acestui fenomen sunt extrem de îngrijorătoare. În primul rând afectează starea de sănătate a populației, provocând boli respiratorii, în special în rândul copiilor și adulților. Ați văzut că inundatiile au însemnat pierderi de bunuri materiale și chiar vieți omenești.

Nu în ultimul rând, tebuie să menționăm pierderea de bani publici – pe de-o parte direct prin păgubirea statului în urma tăierilor ilegale, pe de altă parte indirect prin cheltuielile aferente limitării efectelor indunațiilor.

Potrivit estimărilor, costurile pentru diminuarea riscului de inundații pentru anii următori se ridică la cca 17 miliarde de euro.

Așadar, în timp ce unii au făcut profit de pe urma tăierilor ilegale, alții s-au îmbolnăvit, alții și-au pierdut bunurile și casele în inunații, iar bugetul public rezultat din taxele și impozitele plătite de fiecare cetățean a fost păgubit.

Până în acest moment, toată lumea a tratat efectele: lucrări de apărare împotriva  inundațiilor, decolmatări, îndiguiri, în general lucrări cu costuri foarte mari pentru cetățenii din România.

S-au încercat măsuri de stopare prin activități de control care însă și-au demonstrat ineficiența. Curtea de Conturi vorbește chiar despre încurajarea și perpetuarea infracțiunilor la regimul silvic, respectiv tăieri și comercializări ilegale de lemn.

Ați lucrat la un nou cod silvic care a fost îngropat, modificat și uitat. Ce aducea nou, ce schimba?

Era vorba de o reforma în sectorul silvic, plecând de la o serie de principii care includ împiedicarea exploatărilor abuzive şi a tărierilor ilegale; implementarea unui regim sancţionatoriu menit să stopeze corupţia din sistem; respectarea dreptului de proprietate pentru micii proprietari de păduri; descurajarea exportului de masă lemnoasă brută sau semiprelucrată – buşteni, cherestea şi crearea de locuri de muncă la nivel local;

Aș mai evidenția o schimbare majoră – vânzarea în mod transparent a masei lemnoase prin rampe şi licitaţii, nu pe picior, aşa cum se practică în mod curent.

Prin modificările la codul silvic ne propuneam să găsim un echilibru între interesele generale ale societății și interesele particulare, corecte și justificate, ale proprietarilor.  Modificările pe care le aveam în vedere apărau deopotrivă dreptul la proprietate, dar și dreptul fiecărui cetățean la sănătate și la viață, afectat major de distrugerea pădurilor și neprotejarea mediului.

Acest cod silvic trebuia sa protejeze pădurea indiferent de forma de proprietate. Trebuie să avem grijă de sănătatea generațiilor viitoare și de calitatea vieții în România.

Pe cine dezavantaja, deranja, acest cod sivic?

În primul rând deranja interesele clientelare, mafia din păduri. Interesele erau mari.  

Recent, mai multi parlamentari PSD au propus un amendament la Codul silvic, potrivit căruia proprietarii  de păduri pot să le taie integral. Ce credeți că se ascunde în spatele acestei inițiative?

Din fericire, modificările au fost respinse. Ar fi fost un Cod Silvic trunchiat, lipsit de puterea de a reforma domeniul pădurilor, deoarece s-au eliminat prevederi esenţiale, care duceau la stârpirea corupţiei şi a tăierilor ilegale. Modificările aduse formei pe care am iniţiat-o ca ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură nu aveau nimic în comun cu respectul pentru lege, pentru păduri, pentru banii publici şi pentru cetăţeni. Erau excluse prevederile legate de vânzarea lemnului sortat şi fasonat din depozite şi rampe special amenajate, care sporeau valoarea lui, cele legate de înăsprirea pedepselor pentru furtul de lemne, de respectarea dreptului la proprietate pentru micii proprietari de păduri şi de asigurare a sprijinului pentru agenţii economici, care activează în domeniul exploatării şi prelucrării primare a lemnului, prin facilitarea accesului la resursa forestieră şi valorificarea superioară a acesteia.

Mă bucur că acest act normativ a fost respins întrucât ne oferă nouă, liberalilor, posibilitatea de a relua procedura parlamentară a proiectului de Cod Silvic asumat şi susţinut prin două rezoluţii ale PNL astfel încât problemele din sistem să fie rezolvate în mod responsabil şi transparent.

Cât de mare este fenomenul despre care vorbim, este cel indicat de Curtea de Conturi sau mult mai amplu?

Fără îndoială este mai amplu, căci Curtea de Conturi a estimat doar ce a putut demonstra.

 NR Acest interviu a aparut si in editia tiparita Expres Magazin, din luna august, 2014.