De la comertul exterior, trecand prin diplomatia ceausista, doar pentru a fi promovat intens si dupa schimbararile din 1989, Misu Negritoiu a fost un privilegiat al politicii romanesti, care l-a plimbat prin Parlament si Administratia Prezidentiala pentru a-i oferi, dupa un sejur de 15 ani pe piata bancara, un post guvernamental platit cu peste 30.000 de lei pe luna.

Ceea ce ar parea o poveste de succes a unui profesionist desarvarsit se demonstreaza a fi, dincolo de conjunctura mereu favorabila, traseul unui om al regimului. Al oricarui regim.

Nascut in 1950 in Dabuleni, localitatea ridicata la rang de celebritate de mandatul senatorial al fostului prezidentiabil Geoana, Misu Negritoiu a urmat cursurile Facultatii de Comerț Exterior (ASE), pentru a-si completa studiile la Universitatea din Bucuresti, absolvind (la seral, un detaliu emblematic al epocii) Facultatea de Drept in 1980.

Ultracalificat, Misu Negritoiu a functionat ca economist in sectorul comertului exterior pana in 1990, dubla specializare permitandu-i sa fie numit inlocuitor temporar al sefului Agentiei economice romanesti din New York si apoi al sefului Biroului comercial din Los Angeles.  In 1984, Negritoiu isi demonstreaza polivalenta  profesionala devenind atasat olimpic al Romaniei la Jocurile Olimpice de Vara de la Los Angeles.

Pasii carierei, mereu ascendenti, l-au urcat in 1985 in functia de director al intreprinderii (de cormert exterior) Arpexim, acolo unde, dupa o scurta pauza, a fost repus in drepturi de „comitetul revolutionar” al intreprinderii dupa 22 decembrie 1989. La Arpexim, pare-se, „lovilutia” n-a produs schimbari. Ci, dimpotriva, reconfirmari in functii.

Pentru un om al regimului comunist mult mai familiarizat cu Occidentul decat cu tarile din sfera de influenta sovietica, Misu Negritoiu a respins foarte hotarat orice acuzatie referitoare la posibila colaborare cu Securitatea. Explicit, in 2006, viitorul sef de agentie guvernamentala cu salariu de 30.000 de lei, declara pentru Business Magazin: „O, în nici un caz (n-am colaborat cu Securitatea – n.r.)”.

Frontul Salvarii Nationale a investit in Misu Negritoiu poate chiar mai mult decat Partidul Comunist proaspat decedat. Trimis la New York, in 1990, ca sef al Sectiei economice a Ambasadei Romaniei in SUA, Negritoiu a devenit, in 1992, presedintele Agentiei Romane de Promovare a Investițiilor Straine si Asistentei Economice din Strainatate. O functie cutremurator de importanta, prin intermediul careia a patruns in Guvern cu rang de secretar de stat.

Urmeaza inscrierea fireasca in Partidul Democratiei Sociale din Romania si marcata prin numirea in functia de ministru de stat in Guvernul Nicolae Vacaroiu. Guvernul Patrulaterul Rosu, pentru cei care-si mai amintesc detaliile colaborarii PDSR-PSM-PUNR-PRM.

Dupa era ministeriala, a urmat, in mod natural, Palatul Cotroceni. Incepand cu 1994, Misu Negritoiu a avut ocazia sa-l consilieze pe Ion Iliescu in chestiunile de natura economica si sa-si bifeze o noua etapa in CV: consilier prezidential.

Norocos si bine infipt in politica pe filiera FSN-FDSN-PDSR, pentru Misu Negritoiu infrangerea partidului sau in alegerile din 1996 n-a insemnat finalul carierei. Ales deputat in Doljul natal, viitorul sef al ASF a decis sa paraseasca, prin demisie, legislativul, „coplesit de desertaciunea rolului pe care il avea ca deputat”, potrivit propriilor declaratii.

Din 1997, Misu Negritoiu schimba Partidul Democratiei Sociale din Romania cu banca ING Romania, al carei director general devine dupa mai putin 10 ani.

Prima iubire politica nu se uita niciodata, insa, si, desi conducea una dintre cele mai importante banci din Romania, fostul deputat, ministru, consilier prezidential si necolaborator al Securitatii isi indreapta privirea din nou, cu jind, catre o functie la stat.

In 2014, la finele lunii martie, accepta sa fie numit de Parlament la sefia Autoritatii de Supraveghere Financiara, una dintre cele mai controversate institutii ale statului roman. Cu un salariu declarat osciland intre 30.000 – 35.000 de lei pe luna, Negritoiu pare sa confirme acum, prin prisma functiei detinute, motivele despartirii initiale de politica:

Daca as fi ramas in partid, as fi avut sanse la o cariera politica, insa din punct de vedere personal era extrem de anevoios sa continuu in postura de „sarac si cinstit”, pentru ca nu am avut nici o afacere si nici n-am fost niciodata adeptul „vamuirii” cand detineam o functie publica.”

loading...

1 COMENTARIU

  1. NU AI COLABORAT CU SECURITATEA PACAT CA ATUNCI AVEAI 60.000 DELEI PE LUNA
    STAVAR BANI IN GIT
    CIND TE GINDESTI CA ATITA LUME MOARE DE FRIG SI FOAME SI VOI CU 30.000 DE LEI PE LUNA

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.