Abuzurile împotriva eroilor României au început să apară. Abuzuri din partea statului român și nu a unor autorități străine. Ce se va întâmpla când se va aplica legea 217 din 2015 numită legea antilegionară, la câte abuzuri vom asista?

Pe 28 august, Primăria din Brezno (Slovacia) intenţiona, cu ocazia Zilei insurecţiei slovace, să dea numele podului „Ion Şiugariu”, întrucît acolo şi-a pierdut viaţa poetul-erou. Ambasada României nu este însă de acord, considerîndu-l „fascist”, deşi a murit luptînd pentru eliberarea Slovaciei împotriva trupelor fasciste. Așa reiese din documentele pe care doamna Cezarina Bârzoi ni le-a trimis la redacție.

 

Ion SOREANU-ŞIUGARIU, poet, care a murit pentru eliberarea Cehoslovaciei decorat cu Ordinul „Coroana României cu Spade, în gradul de Cavaler”, şi cu „Panglică de Virtutea Militară”, adică un erou asumat de Armata României și azi. Anterior, Ion SOREANU-ŞIUGARIU a participat la eliberarea Ungariei de trupele hitleriste.

Ion SOREANU-ŞIUGARIU a murit pe front, la numai 31 de ani, în ziua de 1 februarie 1945, pe podul de pe rîul Hron de la intrarea în localitatea Brezno, Slovacia.

f-Ion-SIUGARIU-Cimitirul-Eroilor-Zvolen-Slovacia-883x666

Cine este Ion Soreanu Șiugariu?

Ion Soreanu Şiugariu s-a născut în 1914 la Băița, Maramureș. Urmează școala primară în Valea Borcutului apoi liceul la Oradea. În timpul liceului a fost bursier și mai mult decât atât, a obținut prin concurs o bursă de studii la Universitatea „Oxford” din Anglia, pe care o refuză preferând să rămână în țară. Sub îndrumarea profesorului său, Octav Şuluţiu, Ion Şiugariu începe să scrie în diverse reviste literare. Din 1937 studiază la București în cadrul Facultății de Litere și Filozofie, specialitatea Filologia Modernă. Din 1939 se alătură colectivului revistei „Meșterul Manole”, condusă de Vintilă Horia și scrie, de asemenea, în paginile mai multor reviste naționaliste din epocă. În noiembrie 1941 este ales preşedinte al Asociaţiei Studenţilor Refugiaţi. În Februarie 1942 susține teza de licență cu titlul „Aspectul jurnalistic în literatura modernă” și obține calificativul „magna cum laude”. În 1943 se căsătorește cu aleasa inimii și în același an pleacă pe front.

El a plecat  cu regimentul său în Ardeal şi participă la luptele pentru eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei, fiind rănit grav, în bătălia pentru oraşul Brezno din Cehoslovacia, unde, din cauza pierderii masive de sînge, moare, fiind îngropat în cimitirul din satul Polhora pri Brezno, alături de alt ofiţer şi de şapte soldaţi căzuţi odată cu el.

Cade la datorie la 1 februarie 1945 în bătălia pentru eliberarea oraşului Brezno din Cehoslovacia, aflat sub stăpânirea hitleristă și hortystă. În 1946 a primit post-mortem din partea statului român „Coroana României cu spade în gradul de Cavaler şi cu panglică de Virtute Militară“. În 1956, osemintele i-au fost reînhumate în cimitirul militar român de la Zvolen, lângă Banská Bystrica, Cehoslovacia. În 1983, prin implicarea soției sale, doamna Lucia Soreanu (care trăiește în Aachen, Germania și are 96 ani), statul român înființează la Băița Casa Memorială a poetului Ion Șiugariu.

 

Pe 28 august, Primăria din Brezno (Slovacia) intenţiona, cu ocazia Zilei insurecţiei slovace, să dea numele podului „Ion Şiugariu”, întrucît acolo şi-a pierdut viaţa poetul-erou, iar pe o clădire aflată în imediata vecinătate să fie pusă o placă comemorativă. Primăria din Brezno se arată onorată să comemoreze sacrificiul eroului român Ion Şiugariu pentru eliberarea Slovaciei de sub jugul fascist, potrivit doamnei Cezarina Bîrzoi.

1

Primarul orașului Brezno, Tomas Abel, a adresat o inștiințare oficială catre Ambasada României în care comunică decizia referitoare la denumirea podului, anunțând că festivitățile oficiale vor avea loc în data de 28 august 2015. Totodată, Abel solicita prezența reprezentanților României în timpul festivităților.

Incredibil însă, Ambasada României se opune susținând că poetul erou ar fi fost legionar.

Ambasada României răspunde prin domnul Radu Coantă că mulțumește pentru invitație, dar atrage atenția că Ion Șiugariu, deși este un soldat și poet apreciat, a aderat în tinerețe la Mișcarea Legionară, organizație de tip fascist ai cărei lideri au fost condamnați pentru crime de război! Din acest motiv Ambasada României nu doreşte să fie asociată cu acest eveniment.

21

Autorităţile slovace revin cu un alt e-mail către Ambasada Română, în care-şi arată surprinderea faţă de informaţiile trimise şi întreabă dacă motivele invocate fac inadmisibilă intenţia lor de a da numele podului după numele eroului

Răspunsul din partea Ambasadei este năucitor: căutaţi alt soldat mort acolo şi daţi podului numele acestuia! Ambasada Română răspunde că din motivele expuse anterior consideră nepotrivită această acordare de nume aparținând unui simpatizant fascist și recomanadă căutarea unui alt nume de soldat român care să fi căzut în bătălia de la Brezno.

3

Unul din membrii grupului de voluntari care pregătea omagierea eroului român în 28 august a reacționat public. Poliţistul Ľuboš NEPŠINSKÝ a spus că va cinsti totdeauna memoria lui Ion Şiugariu, căci „el a luptat şi a murit pentru libertatea noastră. Acest adevăr nu-l va schimba nimeni. Nu ne-a putut da mai mult decît ne-a dat”, sperînd că „numele lui va fi curăţat” de acuzaţiile aduse.

Ion Şiugariu nu a fost condamnat pentru legionarism, iar in privinta sa singura posibila legatura cu Miscarea Legionara il poate reprezenta un articol scris în 1940 intitulat „Destin catedralic” în care afirma:

Mişcarea legionară n’a fost niciodată o mişcare politică oarecare, ci ea a pornit dintr’o teribilă ardere interioară, dintr’o nepotolită sete de istorie, de împlinire, de justificare în veacuri şi de aceea ea a trebuit să accepte si să propovăduiasca jertfa ca o primă si admirabilă necesitate. De aceea, ea n’a precupetit nimic, a îndurat totul cu bucurie, a suferit răstignirea fără şovăire, ştiind cu sigurantă că după trei zile va veni învierea… Noua Românie, puternică şi legionară, se înaltă sub ochii noştri. Am acceptat şi am indurat jertfa; opera trebue să fie cu atât mai măreată, mai nemuritoare. Este ceea ce se face, ceeace a început să se facă de câteva luni încoace. Când mânâstirea va fi gata, destinul catedralic al acestei generatii va fi împlinit şi atunci poate, ne vom putea face si noi aripi de şindrilă pentra a intra în moarte.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.