La nivelul UE, în 2021, rata de deprivare materială și socială severă în rândul tinerilor (cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani) a fost de 6,1 %, în timp ce rata de deprivare materială și socială severă în rândul populației totale (toate persoanele care trăiesc în gospodării private cu vârste de 0 ani și peste) a fost ușor mai mare, de 6,3 %, arată datele publicate de Eurostat.
Cu alte cuvinte, tradus, înseamnă că statul român înregistrează cel mai mare nivel de sărăcie în rândul tinerilor la nivelul Uniunii Europene.
Dintre țările UE, cea mai mare proporție de tineri care au fost privați grav din punct de vedere material și social în 2021 a fost înregistrată în România (23,1%), urmată de Bulgaria (18,7%) și Grecia (14,2%). Pe de altă parte, proporția a fost mai mică de 3% în 11 din cele 26 de state membre ale UE pentru care există date disponibile: Luxemburg, Polonia, Suedia, Cipru, Cehia, Olanda, Croația, Slovenia, Finlanda, Austria și Estonia.
România, cel mai mare nivel de sărăcie
Datele publicate de Eurostat arată că cea mai mare proporție de tineri care se confrunta în 2021 cu privațiuni sociale și materiale, la nivelul Uniunii Europene, a fost înregistrată în România, vorbind despre un procent de 23.1%. Statul român este urmat de Bulgaria (18.7%) și Grecia (14.2%). Totodată, raportul demonstrează că 11 din cele 26 state membre au obținut un procent mai mic de 3%.
În 2021, procentul tinerilor expuși riscului de sărăcie a ajuns la 20.1%, dacă vorbim despre vârstele cuprinse între 15 și 29 ani. Dintre 19 țări UE, cea mai mare îndepărtare de la medie este identificată în Danemarca (12.3% din populația totală expusă riscului de sărăcie, față de 25.6% dintre tineri), urmată de Suedia (15.7%, față de 24.6%).
Conform Eurostat, rata riscului de sărăcie se referă la ponderea persoanelor cu un venit care se află sub pragul riscului de sărăcie, care este stabilit la 60% din câștigurile medii național disponibile.
