Pe toate posturile de ştiri ne întâlnim cu liderii sindicali din ce în ce mai fioroşi, mai ameninţători, scoţând fum pe nări şi arunând cu flăcări asupra administratorilor statului.Tot spun că vremea lamentărilor şi a mitingurilor sau a pichetărilor a trecut şi că singura soluţie este greva, dacă se poate greva generală.Problema este cine îi mai ascultă pe aceşti lideri sindicali. Îi mai ascultă sindicaliştii, îi mai ascultă partenerii de dialog, guvernul sau patronatele, îi mai ascultă media, îi mai ascultă societatea românescă în ansamblul ei?

Eu cred că mai nimeni nu-i mai ascultă.

Este mai rău chiar, eu cred că nu se mai ascultă nici măcar unii pe alţii.

Cu câteva luni în urmă ameninţau fioros, şi aşa cum am văzut cu toţii nu s-a întâmplat nimic. Decredibilizarea însă mai ţine şi de longevitatea ciudată a celor mai mulţi dintre liderii sindicatelor din România. Structurile sindicale s-au birocratizat.

Guvernul ştie că aşa stau lucrurile şi din această cauză nu-şi face prea mari probleme.

Şi totuşi un pericol există. Este vorba despre pericolul unor explozii spontane, autentice, care ar dăuna nu numai guvernului, ci şi întregii societăţi româneşti. Este exact ceea ce nu ne-ar trebui astăzi. Şi dacă totuşi asemenea acţiuni vor avea loc de vină nu este numai guvernul ci şi structura sindicală, care a reuşit să decredibilizeze ideea de sindicat în România.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.