Băutorii moderaţi de vin roşu n-au probleme cu inima, învaţă mai uşor, trăiesc mai mult şi arată mai tineri. Acestea ar fi concluziile mai multor cercetări internaţionale, dedicate licorii bahice extrem de populare şi-n rândul românilor.
Potrivit unui studiu al Otiliei Chiriţă, inginer doctorand în oenologie la Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară din Iaşi, consumând 250- 300 mililitri/zi de vin roşu ne reducem cu 20-30% riscul apariţiei bolilor cardiovasculare, ne controlăm tensiunea şi ţinem la distanţă Helicobacter Pylori, temuta bacterie care provoacă ulcerul.
Folosirea vinului în medicină este cunoscută încă din antichitate. Vechii greci şi romani utilizau vinul atât ca dezinfectant, cât şi în combaterea problemelor digestive, deoarece el stimulează producerea sucului gastric şi întreţine un apetit sănătos.
În plus, băutura are efect profilactic asupra infecţiilor intestinale, datorită compuşilor fenolici ce elimină viruşii, bacteriile şi fungii. De aceea, ca să prevină dezinteria şi diareea, armata romană adăuga vin în rezervele de apă pe perioada campaniilor militare.
Pentru majoritatea oamenilor, vinul are o acţiune relaxantă asupra creierului, cantităţi mici (90-180 ml) fiindu-le adesea suficiente vârstnicilor seara, pentru un somn liniştit. Plus că, asociind băutura cu mâncarea, se încetineşte ritmul absorbţiei alcoolului, dând timp ficatulului să-l metabolizeze. Elementul vanadium, prezent şi în vin, a dovedit totodată proprietăţi antidiabetice şi chiar antihipertensive. Alături de resveratrolul conţinut, acesta contribuie decisiv la protejarea băutorilor moderaţi în faţa bolilor cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea, infarctul şi afecţiuni ale vaselor sangvine periferice. Din acest motiv, mediteraneenii – mari consumatori de grăsimi, dar şi de vin- au o medie de viaţă cu 2,5 ani mai mare decât alte popoare.
Chiar şi în România, potrivit Institutului Naţional de Statistică, durata medie de viaţă din judetele viticole (72,83 de ani în Vrancea) este superioară atât mediei naţionale (71,76 de ani), cât şi zonelor fără plantaţii de viţă-de-vie (68 de ani la Satu Mare). Şi tot resveratrolul din vin inhibă dezvoltarea constituenţilor ce duc la formarea trombocitelor pe vasele de sânge şi întârzie apariţia bolilor neuronale cum ar fi Alzheimer şi Huntingdon. În plus resveratrolul influenţează pozitiv şi diferenţierea celulelor nervoase şi plasticitatea sinapselor, foarte importantă în procesul de învăţare.
Un grup de cercetători de la Universitatea Northumbria, Marea Britanie, a şi demonstrat că vinul roşu (alături de afine, coacăze şi arahide) îmbunătăţeşte circulaţia sângelui şi măreşte performanţele creierului. Nu trebuie omis nici faptul că, graţie bogăţiei în antioxidanţi – alături de resveratrol fiind şi flavonele, quercetina, şi unele taninuri cum ar fi catechina- vinul roşu poate încetini procesul de îmbătrânire celulară. Din păcate, potrivit specialiştilor de la Universitatea Göteborg, este nevoie de cel puţin 15 de sticle de vin în fiecare zi pentru a alunga ridurile, cantitate capabilă să-i ucidă pe amatorii să încerce metoda.
Ce vin ne recomandă Radu Anton Roman
Vinul este, probabil, băutura care nu lipsește de pe masa multor români. Cunoscutul scriitor Radu Anton Roman spunea că în vechea mentalitate românească pâinea și vinul erau o hrană totală. Vinul este diferit în funcție de zona din care provine. Radu Anton Roman trece în revistă fiecare regiune geografică a țării cu vinurile ei cele mai reprezentative. Vinuri albe, roșii, rose, seci, demiseci, dulci, pentru toate gusturile și pentru orice meniu. Desigur, vinul trebuie ales în funcție de mâncarea servită la restaurant sau pe care ți-o pregătești acasă. Rața pe varză este potrivită, de pildă, cu un Cabernet Saivignon de la Cernătești, cu mireasmă de zmeruă și afine, de la Buzău. La mâncarea de spanac ar merge un pahar de Aligote tânăr, de un an, de la Bucium, sau un Văratec – vin alb vag dulceag, de masă, de Jiu. Iar puiul la cuptor, țărănesc, merge cu un vin alb, cu siguranță alb, un Riesling Italian, de la Odobești, sau poate o Galbenă. Nici ardeii umpluți nu au fost uitați de Radu Anton Roman, care a ales pentru acest fel de mâncare foarte des preparat în România un Riesling de Corcova, pentru că are „fermitate și noblețe” sau un Merlot de la Panciu – „fire artistică, neliniltită, mereu tânăr și expansiv”.
Iată că un pahar de vin nu doar că îți poate face plăcere, face conversația mai plăcută, te relaxează, ci chiar te ajută la sănătate. Vorba cântecului românesc, bun e vinul ghiurghiuliu, mai ales dacă îl bei cu măsură.