În urmă cu 106 ani (1917) Consiliul de Miniştri hotăra, la propunerea lui Nicolae Titulescu, atunci ministru de finanţe, strămutarea sediului şi avutului Băncii Naţionale a României în Rusia.
Transportul s-a făcut în perioada 27 iulie – 3 august, cu un tren de 24 de vagoane, din care trei vagoane reprezentau valorile BNR (cu o valoare declarată de 1.594.836.721,09 lei, dintre care aur efectiv în valoare de 574.523,57 lei, arhiva evaluată la 500.000 lei, iar restul reprezentând titluri, efecte, depozite şi alte valori), iar 21 de vagoane valorile Casei de Depuneri (1.661 de casete, al căror conţinut era estimat la circa 7,5 miliarde lei).
În Primul Război Mondial, când România se confrunta cu riscul de a fi ocupată de armatele Triplei Alianțe, autoritățile de la București au decis să trimită principalele valori ale țării în Imperiul Rus, un aliat al Regatului României la acea vreme.
„Predarea rezervei de aur a României este confirmată de documente autentice, semnate de ambele părți (de guvernele român și rus), dar nu a fost încă returnată, chiar și după 100 de ani”, a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR în urmă cu câțiva ani, declarație care a atra reacții din partea Rusiei.
Potrivit arhivei BNR, tezaurul trimis la Moscova în 1917 a constat din 1.738 de lăzi conținând monede de aur și lingouri, precum și lădițe cu bijuterii ale reginei Maria a României. Alte 188 de cutii au fost trimise ulterior.
Isărescu a spus că unele dintre obiectele de valoare s-au întors în România în 1935 și 1956, dar nu a existat un singur gram de aur.
Din păcate, toate problemele istorice, inclusiv problema tezaurului românesc, au fost lăsate în afara tratatului politic privind relațiile de prietenie și cooperare semnat de Rusia și România în iulie 2003.
