419

Unii oameni au afecțiuni de sănătate care fac ca multe alimente să fie dificil de digerat.

Ce alegeri alimentare sănătoase poate face o persoană dacă are probleme cu digestia?

Simptomele problemelor digestive includ reflux acid, balonare, dureri abdominale, vărsături și diaree. Acestea pot rezulta din multe cauze, inclusiv sindromul colonului iritabil (IBS), refluxul acid, sarcina, mâncatul prea repede, medicamentele si intervențiile chirurgicale gastrointestinale, potrivit nutriționiștilor americani din Asociația pacienților cu probleme digestive (OPA) din SUA.

Organismul are nevoie de o serie de nutrienți, inclusiv fibre, proteine ​​și grăsimi. În unele forme, totuși, acești nutrienți pot fi greu de digerat.

Ce ar trebui să mănânce persoanele cu probleme digestive pentru a menține o dietă sănătoasă evitând în același timp problemele digestive?

Acest articol analizează 11 alimente ușor de digerat care ar putea ajuta.

1. Pâine prajită

Pâinea prăjită este mai ușor de digerat decât pâinea normală, deoarece procesul de prăjire descompune o parte din carbohidrați.

Pâinea prăjită poate ajuta la scăderea stării de greață și la reducerea arsurilor la stomac, dar nu toată pâinea prăjită e la fel.

Pâinea integrală este mai sănătoasă decât pâinea albă, dar este bogată în fibre și poate fi dificil de mâncat pentru unii oameni.

Dacă o persoană are dificultăți în a digera pâinea prăjită din grâu integral, primul pas este să o încerce simplu, fără unt. Pentru o aromă suplimentară, alegeți jeleuri de fructe în locul tartinelor cremoase, cum ar fi untul de nuci.

Pâinea albă îmbogățită este o opțiune dacă cineva nu poate tolera cerealele integrale. În funcție de tip, două felii de pâine albă îmbogățită pot oferi:

140 de calorii
29 de grame (g) de carbohidrați
4 g de proteine
1 g de fibre
60,2 miligrame (mg) de calciu
1,44 mg de fier
60,2 micrograme (mcg) de folat

Feliile subțiri de pâine prăjită simplă, albă, fără tartine, pot fi cea mai bună opțiune pentru unii oameni.

Cei cu intoleranță la grâu sau gluten pot alege o opțiune de pâine fără grâu sau fără gluten.

2. Orez alb

Orezul este o sursă bună de energie și proteine. Orezul bogat în fibre, cum ar fi orezul brun, poate contribui la probleme digestive, inclusiv diaree, balonare și gaze.

Când căutați cereale care sunt ușoare pentru sistemul digestiv, orezul alb, mai degrabă decât brun, negru sau roșu, poate fi o opțiune mai bună.

Orezul alb îmbogățit va avea adaos de vitamine și minerale, care îi sporesc valoarea nutritivă.

O jumătate de cană de orez brun, uscat, cu boabe lungi oferă:

300 de calorii
64 (g) de carbohidrați
6 g de proteine
2 g de fibre
2,88 (mg) de fier

O jumătate de cană de orez alb îmbogățit, uscat, mediu, conține:

337 de calorii
74 g de carbohidrați
6,6 g de proteine
1,2 g de fibre
4 mg de fier

Adăugarea de uleiuri și alte surse de grăsime la orez poate îngreuna digerarea. Cel mai bine este să optezi pentru orez simplu și să adaugi toppinguri cu prudență până afli care sunt cele mai potrivite.

3. Banane
Bananele furnizează carbohidrați, fibre, potasiu și multe alte vitamine și minerale. Majoritatea oamenilor le pot digera bine.

De asemenea, oferă lichid, ceea ce este important pentru persoanele cu diaree sau constipație.

O banană medie cu o greutate de 118 g conține:

88,4 g de apă
105 calorii
1,29 g de proteine
3,07 g fibre
27 g de carbohidrați, inclusiv 14,4 g de zahăr
5,9 mg de calciu
31,9 mg de magneziu
422 mg de potasiu
Cu cât banana este mai coaptă, cu atât mai mulți carbohidrați se transformă în zahăr. Persoanele care urmează un plan de masă pentru diabet ar putea trebui să ia în considerare carbohidrații și zahărul care provin din banane atunci când își fac calculele zilnice.

Bananele pot declanșa balonare, crampe și alte simptome.

4. Sos de mere
Fructele fac parte dintr-o dietă sănătoasă și sunt bogate în nutrienți și antioxidanți. Cu toate acestea, fibrele din fructe pot duce la probleme digestive.

Gătitul ajută la descompunerea fibrelor, făcându-le mai ușor de digerat. Din acest motiv, sosul de mere poate fi mai ușor de digerat decât un măr nefiert.

Sosul de mere conține, de asemenea, pectină, o fibră solubilă care poate ajuta la tratarea anumitor tipuri de diaree.

În funcție de tipul de măr, o cană de 244 g de sos de mere neîndulcit poate oferi:

215 g de apă
102 calorii
27,5 g carbohidrați
22,9 g zahăr
2,68 g fibre
181 mg de potasiu
7,32 mcg de acid folic
4,88 mg de sodiu
Persoanele care urmează o dietă cu conținut scăzut de zahăr vor trebui să țină seama de zahărul din sosul de mere.

Merele și sosul de mere conțin carbohidrați fermentabili care hrănesc bacteriile intestinale, dar acestea pot agrava simptomele IBS.

Pentru a face sos de mere
Acest ghid vă spune cum să faceți sos de mere acasă:

1. Curățați, curățați și tăiați merele felii.

2. Puneti intr-o cratita cu o lingura de apa, cat sa nu se lipeasca merele.

3. Acoperiți și gătiți la foc mic timp de aproximativ 15 minute, amestecând din când în când.

4. Piure sau sită pentru a îndepărta cocoloașele nedorite.

5. Serviți cald sau rece.

Avantajul de a face sos de mere acasă este că oamenii pot fi siguri că este proaspăt și nu are aditivi.

5. Ouă
Ouăle fierte, poșate sau omletă sunt ușor de preparat, mâncat și digerat. Acestea sunt adesea potrivite pentru persoanele care se recuperează după un virus stomacal sau greață.

Albul conține mai puține grăsimi și este mai ușor de digerat, dar multe persoane cu probleme digestive pot tolera și gălbenușul.

Un ou mare fiert sau poșat oferă o gamă largă de nutrienți, inclusiv:

71 de calorii
4,72 g de grăsime
214 mg de sodiu
6,24 g de proteine
28 mg de calciu
98,5 mg de fosfor
117 mg de colină
Când amestecați ouăle, adăugați lapte cu conținut scăzut de grăsimi în loc de smântână sau unt, deoarece grăsimile animale pot fi greu de tolerat pentru unii oameni.

Este important să gătiți complet toate ouăle, deoarece ouul crud prezintă riscul de otrăvire cu salmonella.

6. Cartofi dulci
Cartofii dulci oferă fibre solubile, care pot fi mai ușor de digerat decât fibrele insolubile. Fibrele solubile cresc, de asemenea, bacteriile bune din intestine, contribuind la un sistem digestiv sănătos.

Cartofii dulci conțin și potasiu, un electrolit care se pierde adesea în timpul tulburărilor digestive.

O cană de 247 g de piure de cartofi dulci conține:

197 g de apă
215 calorii
4,05 g de proteine
37,3 g carbohidrați
4,94 g de fibre
13,5 g zahăr
101 mg de calciu
1,46 mg de fier
516 mg de potasiu
14,8 mcg de acid folic
Persoanele care suferă de IBS vor trebui să-și păstreze porțiile mici pentru a evita apariția simptomelor, deoarece cartofii dulci sunt o sursă medie de FODMAP.

7. Pui
Puiul este o sursă de proteine ​​slabe, care ajută organismul să se repare. Puiul oferă, de asemenea, o gamă largă de minerale și vitamine B.

Puiul tinde să fie ușor de digerat. De asemenea, nu conține fibre, ceea ce îl face o alegere bună pentru persoanele cu probleme digestive, cum ar fi IBS.

Puiul la cuptor sau la gratar, fara piele, este o optiune sanatoasa, deoarece contine cea mai putina grasimi.

O porție de 100 g de piept de pui înăbușit fără piele oferă:

150 de calorii
28,16 g de proteine
3,52 g de grăsime
258 g de potasiu
7 mcg de acid folic
Oamenii ar trebui să se asigure că gătesc complet pui pentru a reduce riscul de intoxicație cu salmonella.

8. Somon
Somonul conține proteine, acizi grași omega-3 și o gamă largă de minerale și vitamine B. Coacerea somonului fără a adăuga grăsime sau ulei va ajuta să fie ușor de digerat.

O porție de 100 g de somon copt fără grăsime adăugată oferă:

160 de calorii
25,82 g de proteine
5,54 g de grăsime
9 mg de calciu
462 mg de potasiu
5 mcg de acid folic
Peștele mare și gras poate conține un nivel ridicat de mercur, dar somonul are de obicei un conținut scăzut de mercur.

9. Gelatina
Spitalele servesc adesea deserturi cu gelatină după operație. Gelatina nu conține fibre sau ulei și este ușor de digerat. Poate ajuta la gestionarea deshidratării. Gelatina îndulcită poate oferi, de asemenea, energie.

Valoarea nutrițională a preparatelor cu gelatină variază și depinde de celelalte ingrediente ale acestora, dar o porție de 240 g de ceașcă dintr-un desert tipic de gelatină poate oferi:

203 g de apă
149 de calorii
2,93 g de proteine
32,4 g zahăr
Gelatina este un ingredient pe bază de animale și nu este potrivită pentru vegani sau vegetarieni.

10. Biscuiți sărați
Unii oameni consideră că biscuiții sărati simpli ajută la calmarea greaței, de exemplu, în timpul sarcinii. De asemenea, pot fi ușor de digerat.

Biscuiții sărați vor oferi energie și unii nutrienți.

Un biscuit de 3 g oferă:

12,5 calorii
0,284 g de proteine
0,57 mg de calciu
4,56 mg de potasiu
4,02 mg de folat
28,2 mg de sodiu
Asociația Americană a Inimii recomandă urmărirea unui aport maxim de 1.500 mg pe zi de sodiu pentru majoritatea adulților.

Persoanele care consumă în mod regulat biscuiți sărați trebuie să ia în considerare conținutul de sodiu, mai ales dacă sunt expuși riscului de hipertensiune arterială sau boli cardiovasculare.

11. Fulgi de ovăz
Biscuiții sărați sunt un aliment foarte procesat. Pe termen lung, oamenii ar putea dori să încerce fulgi de ovăz, deoarece sunt mai puțin procesați, dar sunt și o sursă bună de energie.

Făcându-l cu apă va reduce conținutul de grăsime. Pentru aromă, o persoană poate adăuga puțină miere.

O cană de 234 de grame de fulgi de ovăz obișnuit, gătiți, fără grăsimi adăugate, conține:

143 de calorii
5,0 g de proteine
2,5 g de grăsime
25,6 g de carbohidrați
3,74 g fibre
Făina de ovăz oferă, de asemenea:

minerale, cum ar fi calciu, fier, magneziu, fosfor și potasiu
Vitaminele B, inclusiv acidul folic
vitamina K

Pe cine pot ajuta aceste alimente?
Persoanele cu o varietate de afecțiuni pot digera cu greu anumite alimente.

Aceste condiții și factori de sănătate includ:

• boala de reflux gastroesofagian (GERD)
• sindromul colonului iritabil (IBS)
• viruși și infecții care afectează tractul digestiv
• afecțiuni inflamatorii, cum ar fi boala inflamatorie intestinală (IBD)
• intervenții chirurgicale pentru probleme digestive
• sarcina
• alergii și sensibilități, de exemplu, intoleranță la lactoză sau sensibilitate la glucoză

Alimente care pot provoca indigestie
Unele alimente și ingrediente pot declanșa indigestie la diferite persoane.

Ele includ:

alimente picante și ardei iute
alimente grase, inclusiv carne roșie
alimente prajite, cum ar fi cartofi prajiti si rondele de ceapa
alimente acide, inclusiv portocale, roșii și grapefruit
îndulcitori artificiali și alcooli de zahăr

Mâncarea în exces poate duce, de asemenea, la indigestie, balonare și dureri abdominale. Obțineți câteva sfaturi aici despre cum să evitați să mâncați prea mult.

Problemele digestive pot apărea din:

afecțiuni cronice de sănătate, cum ar fi GERD sau sindromul de colon iritabil
probleme temporare de sănătate, cum ar fi o infecție gastrointestinală
sarcina, mai ales ca bebelusul in crestere incepe sa impinga stomacul
sensibilitate la anumite alimente, cum ar fi produsele lactate
mâncatul excesiv, mâncatul prea repede, nu mesteca suficient sau mâncatul sub stres
Persoanele care se confruntă frecvent cu indigestie fără o cauză clară ar trebui să consulte un medic care îi poate ajuta să rezolve problema. Uneori, există o problemă de sănătate subiacentă care necesită atenție.