În anul în care se împlinesc 100 de ani de la lansarea manifestului Dadaist, care a revoluţionat arta modernă şi 120 de ani de la naşterea lui Tristan Tzara, părintele acestui curent literar și artistic, Teatrul Național ”I.L. Caragiale” vă invită, între 11 și 13 martie 2016, la două evenimente: premiera spectacolului de dans L’Om DadA, de Gigi Căciuleanu şi conferinţa scriitorului Ion Pop.
Odată cu această nouă premieră la TNB, artistul Gigi Căciuleanu, nume care a făcut înconjurul lumii, aduce în scenă nu doar talentul său de regizor-coregraf, ci şi pe cel de interpret, într-un spectacol în care, alături de actorul Lari Giorgescu, își propune să demonstreze, că “…toți suntem dadaiști. Defragmentăm, aruncăm ceva din noi pe scenă și în viață. De ce L’Om DAdA? Pentru că am vrut să alătur aceste cuvinte, „om” în limba română, cu „dada” – universalul, explică Gigi Căciuleanu. Am pornit de la L`homme approximatif, textul lui Tristan Tzara, teribil de poetic, deloc absurd, frumos, nefragmentat, stufos, plin de semnificații, foarte actual chiar și după 100 de ani. Omul aproximativ este de fapt arhetipul omului cât se poate de exact, și anume actorul și dansatorul”.
Coproducţie între Teatrul Naţional ”I.L. Caragiale” (prin Centrul de Cercetare şi Creaţie Teatrală Ion Sava), Gigi Căciuleanu Romania Dance Company şi Fundaţia Art Production, cu sprijinul JTI și al ICR, L’Om DAdA va avea premiera în zilele de: 11, 12 şi 13 martie 2016, de la ora 20.00, la Sala Atelier.
Duminică, 13 martie 2016, de la ora 11.00, în aceeași Sală Atelier, scriitorul şi traducătorul Ion Pop va susține conferința cu tema Tristan Tzara, dadaismul şi avangarda românească. Dedicată centenarului mişcării Dada, lansată la Zürich în februarie 1916, conferinţa îşi propune schiţarea unui portret critic al principalului mentor dadaist care a fost Tristan Tzara. Începând cu anii săi de formare ca poet român, în ambianţa post-simbolistă bucureşteană, alături de tineri precum Ion Vinea, Adrian Maniu şi alţii. Vor fi comentate „primele poeme” scrise între anii 1913-1915, înainte ca poetul să plece la studii în Elveţia, ca stadiu pregătitor pentru ceea ce urma să fie „insurecţia de la Zürich”. În centrul expunerii se va afla perioada 1916-1921, a celor Şapte manifeste Dada, ilustrată semnificativ şi de producţia poetică marcată de programul şi spiritul mişcării, cu consecinţe importante asupra întregii opere, bunăoară în amplul poem-reper care este Omul aproximativ (1931). A treia secvenţă a prelegerii va fi dedicată ecourilor dadaiste în spaţiul avangardist românesc, înregistrând şi prezenţa lui Tristan Tzara prin colaborări trimise revistelor de avangardă de la noi, care-i tipăreau paralel versurile scrise în româneşte, rămase în arhivele prietenilor. Referinţe fireşti la contextul internaţional în care a luat naştere şi s-a afirmat mişcarea Dada sunt avute în vedere pentru a evidenţia locul particular pe care acest moment îl ocupă în viaţa literară şi artistică din primele decenii ale secolului XX.
