Sorin Ovidiu Vântu vorbește într-o postare despre condițiile din pușcărie:”Admit faptul că trecerea de la insulele Coastei de Azur la arestul Poliției Capitalei poate zdruncina pe cineva mai slab din fire”, spune SOV.
“Televiziunile de știri au tratat subiectul în mod diferit; unele jubilau la ideea că bandiții primesc ceea ce merită, altele au tușat extrem de gros “supliciul” la care este supus “sărmanul pușcăriaș”. Dintre cele din urmă, trebuie să evocam Realitatea TV care urla ca din gură de șarpe că sunt inadmisibile calvarul și tortura prin care trec “sărmanii deținuți”. A urlat până când unul dintre cei doi hoți care și-au transcris prin fraudă acțiunile acestei televiziuni pe numele lor, și anume Marcel Păcuraru, a fost mutat de către oficialii A.N.P. de la penitenciarul Galați la Poarta Albă”, scrie omul de afaceri pe sov.ro.
Vîntu, trecut și el pe la Beciul Domnesc, face o scurtă prezentare a clădirii, folosită ca arest încă de pe timpul comuniștilor, dar și a ceea ce se întâmplă după ce treci pragul arestului Capitalei.
“Fiecare celulă, cu dimensiuni de 2 metri și un pic pe un metru și un pic, este echipată cu WC și duș propriu, televizor care funcționează non-stop și ai voie să îi faci îmbunătățiri în funcție de posibilitățile financiare pe care le ai. Evident, pentru omul modern, condițiile sunt inumane.
Să fii obligat să-ți faci nevoile personale de față cu înca 5-6 colegi de celulă îți creează o stare de umilință greu de zugrăvit. Nu privarea de libertate, ci efortul de a-ți menține demnitatea te macină și te fărâmițează până aproape la pragul la care respectul de sine începe să dispară. Știți care este culmea ironiei? Cei care te salvează, cei care te ajuta să-ți menții respectul de sine tratându-te ca pe o ființă umană sunt temnicerii. Niște indivizi cu o educație modestă, în majoritatea lor cu venituri salariale de-a dreptul hilare în raport cu responsabilitatea uriașă pe care o au (imaginați-vă ce li s-ar întâmpla dacă o Udrea sau un Vanghelie ar pați ceva în arest), îți arată compasiune, te încurajează și chiar îți dau din mancarea sau țigările lor atunci când ai nevoie. Într-un mod absolut surprinzator, tocmai unde te aștepti cel mai puțin, factorul uman a crescut în mod spectaculos în calitate. Dacă la celebrul slogan “Marș afară, javră ordinară!” polițiștii mi-au devenit simpatici, după ce am trecut prin arest, am învățat să-i respect”, afirmă SOV.
După ce intri în arest ți se face un control medical amănunțit, inclusiv al bagajelor, povestește SOV. Apoi ești amprentat, fotografiat și trimis în celulă.
“În repartizarea pe celule, se ține cont de pregătirea profesională, starea socială, vârstă, afecțiunile fizice. Niciodată un tip cu o pregătire superioară nu va fi băgat în celulă cu un tip violent sau drogat.
– Ai dreptul să-ți aduci televizor, frigider și orice ai nevoie pentru celulă (exclus pilă de tăiat gratii).
– Ai dreptul la întâlnire cu avocatul în fiecare zi.
– Ai dreptul la întalnire cu familia sau prietenii o dată pe săptămână.
– Ai dreptul să dai un telefon pe zi cu o durată cuprinsă între 15 și 30 de minute, durată care depinde de nivelul de aglomerare al arestului.
– Îți poti trata diverse afecțiuni în orice rețea medicală privata (pe banii tai) sau de stat.
– Ai dreptul la un pachet de alimente săptămânal”, completează Vîntu.
„Deci, exceptând condițiile de cazare, nu te torturează nici dracu’ în arestul Poliției Capitalei. Admit însă faptul că trecerea de la insulele Coastei de Azur la arestul Poliției Capitalei poate zdruncina pe cineva mai slab din fire, precum și că diferența de confort între acesta și Burj Al Arab este simțitoare în ciuda faptului că atât acolo, cât și aici tot din resurse bugetare se asigură cazarea și masa.
Din câte știu, în alte aresturi din țară condițiile sunt infinit mai dure, dar în nici un caz nu admit teza conform căreia indiferent de arest ești torturat și presat să-ți dai în gât prietenii sau colaboratorii”, conchide SOV.
Sursa : B1.ro, ampress
