Sunt elocvente reactiile din tara, dar si din afara tarii, la pasul riscant facut de reprezentantul autointitulatei regiuni Transnistria. Intrucat sunt alegeri in decembrie, cei mai comozi analisti si oameni politici pun decretul de la Tiraspol privind afilierea acestei regiuni la Federatia Rusa pe seama campaniei electorale. Un gest populist carevasazica. Si atata tot. Asa ca cei care au obligatia sa reactioneze se spala pe maini.

Este, desigur, si acesta un scenariu. Sevciuk solicita afilierea la Federatia Rusa si, in prealabil, armonizarea intregii legislatii din Tiraspol la legislatia rusa. Si sa spunem ca face acest lucru doar in scop propagandistic. Ca sa fie mai iubit de rusofoni. Si mai bine votat la prezidentiale. Dar ar fi putut lansa un asemenea enunt fara asentimentul Moscovei?

Aceasta este intrebarea cheie. Iar la aceasta intrebare exista un singur raspuns. Intr-un singur cuvant. Exclus. Niciodata conducatorii din Tiraspol, instalati de rusi cu forta Armatei a 14-a in urma primului razboi hibrid din istoria moderna si cu sprijin politic de la cel mai inalt nivel al Moscovei, nu ar indrazni sa faca vreun act politic sau vreo declaratie politica fara aprobarea FSB – serviciul de spionaj al Federatiei Ruse – si fara acordul Kremlinului. Ori, daca asa stau lucrurile, atunci, fireste, survine intrebarea: de ce Kremlinul si-a dat acordul sau chiar a initiat un asemenea comportament al Tiraspolului, socant pentru opinia publica internationala? Si totodata riscant.

Ce face puterea de la Moscova? Arata doar pisica Occidentului, asa cum, din prea multa comoditate – si, as spune eu, din prea multa iresponsabilitate -, considera unii responsabili politici? Sau Kremlinul face un pas mai departe? Eu cred ca face un pas mai departe. Putin arata si pisica, dar si actioneaza, asa cum ne-a obisnuit. Ca un redutabil jucator de sah. Ca un bun strateg. Ca un om politic pe masura Rusiei si care, cat se poate de pragmatic, urmareste sa obtina avantaje pentru tara sa. Atunci cand Uniunea Europeana este mai slaba decat oricand. Iar Statele Unite intra in convulsiile preelectorale.  Ce ar putea urmari si obtine Vladimir Putin din aceasta afacere legata de Transnistria? In primul rand, consolidarea pozitiei rusofonilor in aceasta regiune de conflict inghetat. In al doilea rand, intimidarea romanilor din Republica Moldova si incurajarea aripii pro-moscovite de la Chisinau. In al treilea rand, punerea cu botul pe labe a unei Romanii care oricum nu s-a manifestat nici cu prea multa personalitate si nici cu prea mult curaj. In al patrulea rand, crearea unui precedent in dreptul international public nu numai prin instituirea, in Transnistria, a unei regiuni cu statut special cu toate efectele perverse ale unei asemenea inovatii juridice, ci si prin anexarea acestui pamant al Basarabiei intr-un viitor apropiat. Dupa care ar urma, fireste, in aceeasi logica, si Donbasul. Iar, in final, cum ar putea oare Federatia Rusa sa isi faca culoar catre propria provincie? Culoar catre Transnistria? Cum altfel decat prin anexarea unei intregi fasii pe litoralul Marii Negre, incepand de la Crimeea si mergand pana la Transnistria si gurile Dunarii.

Cine este orb si nu sesizeaza asemenea mutari pe tabla de sah geostrategica din aceasta regiune a lumii se va face responsabil de tot ceea e va urma. Nu exista nimic mai usor decat sa ne ascundem cu capul in nisip si sa ne facem ca nu vedem. Nu exista nimic mai dificil decat sa privim adevarul in fata si, in acord cu partenerii nostri euroatlantici, pe care avem datoria sa ii alertam, sa actionam atata timp cat nu e prea tarziu.

Dar pentru asta, la Bucuresti cel putin, ar fi nevoie de adevarati barbati de stat. Care cam lipsesc.

sursa- corectnews.ro

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.