Bogdan „Coco” Stanoevici a revenit in Romania recent, dupa doua decenii de Franta. Decizia domniei sale. Plecase din Romania in ’89, cu doar doar cateva luni inainte de caderea comunismului. Reusita dumnealui. Intors pe meleagurile de bastina, si-a dezvoltat un acut simt politic, sensibil la orice reprosuri fata de social-democratie. Ca sa nu spunem, in clar, PSD. Optiunea dansului. Ne-a uimit cu tenacitatea habarnistului cronic, dornic sa compenseze cumva, oricum, nestiinta politica jenanta. Se visa probabil om de stat. Scopul sau.
A fost pus ministru. Problema noastra.
S-ajungi sef peste un teatru de stat din provincie, poate fi o reusita personala. Poate chiar un apogeu de cariera. Sa-ti doresti mai mult, undeva spre o autoritate nationala, cand inca n-ai absolvit nici clasa pregatitoare a scolii vietii politice, deja frizeaza parvenistismul. E-n regula, cetateanul rezista, e tabacit. Dar sa-ti pui costumul de ministru, cand pantalonii iti sunt cu cateva numere mai mari si alta talie, loveste-n „interesul national”… Acest laitmotiv al ultimilor ani, scuza irefutabila a oricarui compromis puturos.
Au mai avut si altii voce, si-au pus-o in slujba partidului, fara retineri. Au mai jucat si altii teatru, pe scena politica, in mod ostentativ. Au mai primit si altii recompense. Din buget, din portofolii, de unde s-a putut da.
Dar parca nimeni pana acum n-a incurcat parodia politica, specialitatea casei in Romania, cu drama romanilor. A romanilor de pretutindeni. Nu din Spania, nu din Italia, nu din occidentul viitorului carpit cu euro. Ci din Voivodina, de pe Valea Timocului, din Basarabia, din Tinutul Herta si din orice alta regiune in fata careia Guvernul Romaniei inchide ochii de rusine.
„Sarbii le zic vlahi la toţi românii, pentru că nu au tradus termenul român în limba sârbă, şi că asta şi sunt de fapt românii din Serbia – vlahi”, ne-a demoralizat demnitarul Coco, pretios ca orice general facut din fruntas, ca orice ministru facut din neant. Ministrul nostru pentru romanii de pretutindeni pare sa fi citit un alt program de guvernare, nu al Romaniei – care se preface macar ca-i vrea romani pe „vlahii” domnului Stanoevici.
Sigur, mai sunt ministri convinsi ca cei uitati pe langa granitele tarii sunt vlahi, nu romani. Dar sunt ministrii altor state.
