Primarii, şefii de instituţii şi, în general, toţi cei care ocupă funcţii publice, ar trebui să răspundă pentru deciziile pe care le adoptă. Şi nu doar în faţa electoratului, ar fi prea simplu aşa. Memoria colectivă, dacă există, este una de scurtă durată, iar cei care greşesc, vin cu tupeu în faţa oamenilor peste câţiva ani şi chiar câştigă noi mandate. Ei ar trebui să răspundă direct, atunci când uită că sunt aleşi sau numiţi în funcţii pentru a apăra interesul public, nu pe cel privat, şi nici pe cel de partid.

Este inadmisibil ca un primar, alături de Consiliul Local, să decidă pentru o întreagă comunitate, că localitatea pe care o conduce trebuie să iasă dintr-o asociaţie cum este ADI Apa. În plin proces de implementare a unui proiect finanţat din fonduri europene, tot mai multe voci de primari din judeţul Vâlcea vorbesc despre ieşirea din asociaţie, ca şi cum ar fi vorba despre un ONG, din care nu mai vor să facă parte. Chiar dacă ştiu foarte bine că pun în pericol un proiect în valoare de peste o sută de milioane de euro, aceşti oameni, ajunşi vremelnic în funcţii, se comportă discreţionar. Motivul este unul singur, şi este legat de alegerile locale din 2016. Ei spun că apa este scumpă, iar cei care i-au ales nu-şi permit să o plătească. Pe de altă parte, atunci când au semnat aderarea la ADI Apa, ştiau foarte bine în ce se bagă. Pentru a avea sisteme moderne de alimentare cu apă, trebuie să plăteşti un preţ.
Totul, însă, are sens până când vin alegerile, iar unii dintre primari preferă să dea dovadă de populism şi inconştienţă, decât să-şi respecte angajamentele şi să respecte legea.

Comuna Fârtăţeşti este doar prima, dintr-o serie de localităţi care ar putea depăşi asociaţia. Primarii din Berislăveşti sau Drăgăşani vorbesc de multă vreme despre intenţia lor de a ieşi din ADI, aducând de fiecare dată, în prim – plan, tarifele la apă şi canalizare. Ar vrea reţele moderne şi apă de calitate, dar, dacă se poate, gratis. Altfel, alegătorii îi sancţionează. Situaţia seamănă cumva cu cea din Grecia, unde guvernanţii au organizat un referendum pentru a-i întreba pe cetăţeni dacă vor să-şi plătească datoriile. Era cineva prost să răspundă cu „Da”, la o astfel de întrebare? Aşa se întâmplă şi în localităţile ale căror primari se bat cu pumnul în piept că apără interesele cetăţenilor. La o privire mai atentă, lucrurile stau exact invers: nu numai că pun sub semnul întrebării derularea unui contract imens, dar riscă să lase comunităţile în sărăcie, primitivism şi
subdezvoltare. Este adevărat că oamenii nu au bani, iar apa este destul de scumpă, dar un serviciu de calitate costă. Atunci când decizi că localitatea pe care vremelnic o păstoreşti se poate lipsi de fondurile europene, într-un domeniu extrem de sensibil, rişti să iei, totuşi, cea mai proastă decizie din viaţa ta. Iar o astfel de decizie ar trebui să te coste mai scump decât îţi vei putea permite vreodată. Poate doar aşa te vei gândi de două ori, înainte să faci o prostie.

Între timp, se apropie momentul 2017, când Uniunea Europeană impune României ca toate localităţile să dispună de apă şi canalizare. Acei primari care nu se vor alinia, vor risca amenzi uriaşe. Acei bani vor fi scoşi din bugetele locale şi, implicit, din buzunarele cetăţenilor. Ce-ar fi dacă şi primarii, pe „persoană fizică”, vorba lui Vanghelie, ar fi traşi la răspundere „pe sistem” pecuniar? Ar fi simplu, s-ar face dreptate şi s-ar responsabiliza enorm decizia administrativă. Cei aleşi să reprezinte interesele cetăţenilor ar cântări de o sută de ori înainte să taie o dată, chiar şi numai pentru că le-ar fi frică de ce li s-ar putea întâmpla, dacă abuzează de funcţiile lor. Cu siguranţă, va veni şi momentul acela.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.