Ponta, pus la punct de reprezentanţii Dacia Piteşti

„Chiar dacă se va specifica şi în POR, şi în Masterplanul de Transport al României că autostrada Sibiu-Piteşti este prioritară, eu nu mai am cum să-i acord încredere ministrului actual al Transporturilor. Voi urmări îndeaproape toate etapele acestui proces şi voi sancţiona, de fiecare dată, orice încercare de sabotare din partea PSD a Culoarului Paneuropean IV. Cred că Victor Viorel Ponta ar trebui să îl demită de urgenţă pe „ministrul Şovăială”, deoarece, prin acţiunile sale, a întârziat cu 16 luni realizarea acestei autostrăzi”, a afirmat Buican.

Buican a solicitat de mai multe ori introducerea acestui tronson de autostradă în priorităţile Guvernului, dar reprezentanţii PSD nu au fost de acord. „Timpul a demonstrat că am avut dreptate şi că Uniunea Europeană, pe fondurile Ten-T, nu finanţează visele ministrului „Şovăială”. Voi urmări îndeaproape toate etapele acestui proces”, mai afirmă parlamentarul.

Ministrul Dan Şova afirmă că autostrada Sibiu – Piteşti se va realiza, totuşi, în ciuda previziunilor financiare pesimiste ale guvernanţilor, începând cu  ianuarie 2017, Deocamdată, guvernanţii s-au împotmolit la studiul de fezabilitate, care durează maxim şase luni, conform normelor europene. Potrivit lui Şova, „realizarea efectivă a studiului de fezabilitate va dura 24 de luni şi are alocaţi 28 de milioane de euro, de la Comisia Europeană. După finalizarea studiului de fezabilitate, în maxim 6 luni vom licita construirea autostrăzii”, subliniază Şova, într-o postare pe internet. Este, de fapt, al doilea termen pe care ministrul îl anunţă pentru acest obiectiv, în mai puţin de o lună.

Autostrada Sibiu – Piteşti a devenit o prioritate pentru Guvernul Ponta, după ce luni la rând oficialii au declarat contrariul, după ce conducerea Automobile Dacia a cerut în mod imperior modernizarea acestei rute, în caz contrar ameninţând cu abandonarea investiţiilor din România. Potrivit oficialilor companiei, lipsa unui drum de mare viteză costă compania 30 de euro în plus pe maşină. Anunţul nu vine însă de la Ministerul Transporturilor al lui Dan Şova, ci de la cel al Fondurilor Europene, condus de Eugen Teodorovici. Într-un document consultativ publicat de Ministerul Fondurilor Europene, tronsonul Sibiu-Piteşti figurează la priorităţi, ca parte a autostrăzii Nădlac-Bucureşti. Documentul apare după ce Comisia Europeană a criticat în mod repetat propunerile şi variantele puse de partea română în Acordul de parteneriat pentru exerciţiul financiar european 2014-2020, recomandând modificări în special la Transporturi şi Competitivitate. Acordul de parteneriat a fost de altfel respins în două rânduri de Comisie, fiind caracterizat drept „stufos” şi „lipsit de viziune”. Documentul consultativ publicat de Ministerul Fondurilor Europene cuprinde toate obiectivele de infrastructură propuse pentru finanţarea europeană nerambursabilă până în 2020.

Autostrada Sibiu–Piteşti se regăseşte în proiectele europene de infrastructură prioritare şi de importanţă strategică, fiind inclusă în Proiectul Prioritar 7 al reţelei TEN-T (Trans European Networks – Transport) a Uniunii Europene (care cuprinde ruta principală de autostradă Nădlac – Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Calafat şi Lugoj – Deva – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Port Constanţa) şi Coridorul Rin – Dunăre. Cu toate acestea, autorităţile s-au opus construcţiei de fiecare dată când subiectul a fost pus pe tapet, argumentând prin costurile ridicate ale proiectului, de 3,2 miliarde de euro. Preţul a fost estimat însă într-un studiu de fezabilitate datat 2008, când piaţa construcţiilor funcţiona la capacitate maximă, iar materialele erau mult mai scumpe. Un studiu de fezabilitate reactualizat, care urma să fie atribuit prin licitaţie în 2012 la iniţiativa ministrului de atunci al Transporturilor, Alexandru Nazare, a fost blocat de Dan Şova după învestirea la Marile Proiecte, câteva luni mai târziu. Din nou, argumentul a fost costul prea mare al contractului de execuţie al studiului, care s-ar fi desfăşurat pe o perioadă de zece luni.

Chiar şi aşa, construcţia Sibiu – Piteşti figurează cu finanţare europeană nerambursabilă în proporţie de 85%, şi în exerciţiul financiar deja încheiat 2007-2013, şi în cel actual, care se încheie în 2020. Chestiunea a provocat şi unul dintre conflictele din fosta coaliţie de guvernare de la sfârşitul anului trecut, când Victor Ponta avansa chiar o sumă inexistentă în scripte: „Pentru tronsonul între Râmnicu Vâlcea şi Sibiu, studiile de fezabilitate presupun o sumă atât de mare, în jur de 4,5 miliarde de euro, care depăşeşte tot ce avem noi bani”, afirma premierul.

În locul rutei cerute de Comisia Europeană, Dan Şova, acum ministru al Transporturilor, a propus de-a lungul anului trecut fie realizarea autostrăzii Sibiu – Braşov, mai ieftină dar de importanţă redusă, fie tronsoane precum Bucureşti – Alexandria sau Târgu Neamţ – Roman. Primarul Sibiului, liberalul Klaus Iohannis, susţinea ideea legăturii cu Braşovul, păstrând discursul costurilor mari şi al dificultăţii execuţiei autostrăzii montane Sibiu – Piteşti. La finalul anului trecut, Dan Şova arăta că se aşteaptă răspunsul Comisiei Europene la propunerea Bucureştiului de înlocuire a traseului Sibiu – Piteşti cu Sibiu – Braşov. Primele semne că s-ar fi răzgândit au apărut la audierile din Parlament pentru învestitura guvernului Ponta III, când ministrul anunţa că s-a scos la licitaţie contractul pentru un nou studiu de fezabilitate. HotNews.ro notează însă marţi că în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice SEAP (e-licitatie.ro) nu a apărut nici un fel de informaţie care să confirme că CNADNR ar fi pornit aceste demersuri. Săpată prin munte, autostrada lungă de 116,64 kilometri este într-adevăr mai scumpă decât un traseu de şes, date fiind condiţiile dificile. Totuşi, o bună parte din fondurile europene angrenate se transformă în beneficii pentru statul român – fie prin sumele plătite subcontractorilor şi angajaţilor, fie prin impozitele care reintră la buget.