Expres Magazin

Spectacolul „caracterelor” în cazul Geoană

Articol de: Dan Mihalache

Am mai scris în câteva rânduri că marea problemă a politicii româneşti nu o reprezintă competenţa, ci caracterele. Competenţe s-ar mai găsi, caracterele sunt, din ceea ce se vede, tot mai puţine. Scandalul iscat în ultimele săptămâni în jurul lui Mircea Geoană a funcţionat ca un fel de hârtie de turnesol în ceea ce priveşte caracterul sau mai bine zis lipsa de caracter a unor oameni politici.Începând cu împricinatul.

Care, după excluderea sa din Partidul Social Democrat, a avut o declaraţie de presă „fulminantă”, în care a constatat că PSD este un partid „bolşevic”, că Ion Iliescu este „o piază rea” a politicii româneşti şi că, în fine, este nevoie de forţe noi, opuse tuturor acestor partide (şi aici includea şi PNL) conduse în mod „autoritar”. De parcă el, Mircea Geoană, ar fi fost născut ieri din spuma mării, iar nu parte a sistemului politic pe care îl acuza în bloc. De parcă PSD nu ar fi fost condus în ultimii 5 ani de acelaşi Mircea Geoană, cu aceleaşi practici, cu acelaşi stil, cu tentative de a fi la fel de „bolşevic”, dacă se poate spune aşa, ca şi cei care i-au arătat uşa marţi. Asta este. Când eşti la butoane vrei să fii autoritar. Când nu mai conduci şi alţii îşi exercită autoritarismul asupra ta, redescoperi brusc democraţia internă, valoarea şi oportunitatea opiniei separate, nevoia de pluralism în exprimare. Aşa ca Mircea Geoană ,după votul privind excluerea sa în Comitetul Executiv Naţional al PSD.

Unii, ca el, mizează pe lipsa de memorie a cetăţeanului. Anume că se poate spune orice, pentru că nimeni nu-şi va aduce aminte. De pildă, acum trei ani, acelaşi Mircea Geoană îl numea pe Ion Iliescu nu „piază rea”, ci „fondatorul respectat” al partidului stângii din România. Tot Geoană se ruga de acelaşi Ion Iliescu să meargă cu el în campanie pentru un transfer de voturi util. Înţeleg elementele de poziţionare pe care acum le construieşte Geoană: discursul anti-sistem, consolidarea temei că de fapt Ponta este condus de Iliescu şi de Năstase etc. Însă ideea că se poate spune orice şi oricum indiferent de istoria politică arată, de fapt, o profundă lipsă de caracter.

Într-un singur punct îi dau dreptate fostului preşedinte al Senatului: atunci când s-a stropşit la membrii Comitetului Executiv al PSD, conform relatărilor din presă, întrebându-i dacă „nu le e ruşine”, pentru că mulţi „i-au făcut pantofii.” Cam aşa e. Şi, de regulă, „făcutul pantofilor lui Geoană” nu era chiar pe gratis. „Privilegiul” de „a-i face pantofii” era asociat cu contribuţii consistente. Într-adevăr, în această perioadă, unii au ratat ocazia de a tăcea cu eleganţă. Am văzut pe micile ecrane figuri care ar fi putut lipsi de la excluderea îndreptăţită a lui Mircea Geoană. De pildă Viorel Hrebenciuc, care, dornic să reintre în joc, explica foarte convins de ce Geoană trebuie să plece. N-aş vrea să-i reamintesc un episod la care am participat amândoi, episod în care spunea unei vicepreşedinte a Bundestag-ului cum Geoană trebuie sprijinit, iar Năstase e „cea mai mare problemă a PSD”. Îl voi scrie într-o zi în memorii. Sau am mai văzut vorbind împotriva aceluiaşi Geoană oameni despre care ştiu că el i-a făcut parlamentari, indiferent de merit. Sau pe unii care au „tranzacţionat” cu el şefia unor instituţii, după care au trăit bine. Spectacolul „caracterelor” în politica românească îţi dă un profund sentiment de dezgust. Şi te face uneori să te întrebi dacă ai ce căuta în acest peisaj, în care prietenii de ieri sunt primii care-ţi „bagă cuţitul în spate.”

Într-un fel îl apreciez însă pe Victor Ponta că a vrut „să rupă pisica”, indiferent de costurile colaterale. De ani buni de zile în PSD a funcţionat principiul „acum nu e momentul”. Nu e momentul pentru că vin alegerile europene, nu e momentul pentru că vin localele, nu e momentul pentru că…Şi au preferat să trăiască într-un soi de complicitate cu probleme care s-au acumulat, în care unii ştiau despre ceilalţi ce jocuri fac, dar decontul era întotdeauna amânat. Poate că Victor va reuşi să pună ordine în sistemul complicat de relaţii interne din PSD şi să ofere într-adevăr şansa unui nou început. Cu condiţia să se uite foarte atent la caractere, pentru că aici a fost slăbiciunea PSD şi a politicii româneşti în general.

• 1665 afişări
• 5 comentarii

Sâmbătă 26 noiembrie 2011, ora 23:10

Share

Comentariile voastre

Până acum au comentat 5 vizitatori. Comenteaza si tu!