Filfizonul Tsipras are un singur merit – acela de a fi pus o talpă FMI. Are însă cusurul scârbos că acum cere aceluiași FMI și celorlalte instituții bancare, alte 50 de miliarde de euro împrumut. Altfel n-are cu ce-și plătii salariile bugetarilor, cei care l-au susținut în ample hore în Piața Omonia și pensiile care, cea mai mică la ei, e cât cea mai mare la noi și triplul pensiei mele. E bine ca pensia să fie mare, dar dacă ai cu ce s-o plătești. Ai noștri ar fi avut cu ce s-o plătească dacă nu îndestulau toate coropișnițele bugetului de ani și ani, de 25 de ani.

Mi-e scârbă de premierii care se împrumută de miliarde și miliarde, dând în campanii în dreapta și în stânga daruri otrăvite, daruri furate de la cei dăruiți.

Sunt un om care nu se împrumută. Am împrumutat eu pe alții când am avut, din studenție începând, iar unul  a uitat până azi sa-mi dea îndărăt banii mei din bursă. Bunicul meu, țăran autodidact, a făcut ceva avere fiind un om extrem de chivernisit. Nu s-a împrumutat niciodată la bănci și la nimeni. Când din economiile lui făcute cu țârâita putea să investească, investea. Adică își cumpăra un petec de pământ. Cu roadele acelui pământ cumpăra altul. Ce s-a ales de truda lui? A lăsa-o urmașilor care urmași nu prea știu ce să facă și cum să utilizeze acele terenuri. Dovadă că în mare măsură s-au împroprietărit unii cu ele. Dar el, bătrânul, nu s-a împrumutat. N-avea chef să îmbogățească băncile. Era un primitiv, mi-a spus cineva. O fi fost. Am citit însă acestă filosofie economică la mari gânditori ai lumii.

Ce a făcut Grecia, pe care o cunosc, mai ales în splendida ei antichitate elenă, dar pe care am bătut-o cu pasul și-n zilele noastre de multe ori, cu banii, cu sutele de miliarde împrumutate de la FMI, de la Germania, de la Franța, de peste tot? A cheltuit fără să facă un alt Acropole, cum au făcut strămoșii lor din antichitate. A risipit. Risipește, ca doctrină de partid trâmbițată, acest Tsipras, cu figura lui de filfizon de Ferentari. Risipește și promite paranghelii. Din ce bani? Din cei pe care-i cere el acum.

Guvernul român cere și el alți bani. Înțeleg că zece miliarde de euro. În ce condiții și pentru ce fiindcă cei 20 de miliarde luați de tandemul Băsescu-Boc s-au evaporat? Ce s-a făcut cu atâta bănet? România, singura țară care a plecat cu datorii zero după revoluție nu e împrumutată ca Grecia, dar la economia pe care n-o are și la gândirea pe care n-o are decât demagogic, va ajunge ca Grecia și, să scuipăm în sân, mai rău decât atât. Grecii au, din antichitatea elenă, bățoșenie. Noi nici bățoșenie n-avem să ne batem la o adică, să sărim la gâtul celor care ne-au împrumutat în condiții dezavantajoase. Păi de ce le-ați semnat și de ce le-au semnat grecii dacă erau dezavantajoase și dacă în acele contracte de împrumut scria că dai la un moment dat banii îndărăt?

La noi miroase de la o poștă a demagogie. O aud pe madam Plumb lăudând salarii mărite și pensii îmbelșugate! Care, că eu primesc după patruzeci și ceva de ani de muncă în presă o mizerie de mărunțiș în timp ce un șmecheraș ca Liviu Negoiță, fost primar, are vilă la lacul Como, iar lumea politică din România, indiferent de culoarea politică, se scaldă în avuție? De unde dai madam Plumb că până acum ai dat doar din gură, iar ție și neamurilor tale le-ai umplut sacul?

De ce furați, mă, în halul ăsta? De ce fură grecii mă interesează mai puțin decât mă interesează furtul masiv, urât, jegos, continuu al politicienilor români. E așteptat Ponta ”să se așeze în fruntea la toate”. Adică la ce? În fruntea jafului? Mesajele lui sunt ale unui răzbunător. Mesajele lui sunt tsipriste. Sunt convins că, tot făcându-și frecție la piciorul bolnav de DNA, Ponta a sondat, prin ai lui, piața din țară. Se cheltuie enorm, aud, pe lupta prin mijloacele moderne de socializare, iar presa e cumpărată în mare măsură. Piața politică e testată abil și toxic. Fiecare cuvânt e testat, iar proștii, gata preparați în foi de viță să aplaude și să aclame.

Detest marii burjui internaționali bancari. Dar mai mult decât pe ei, detest premierii și politicienii de vârf care îndatorează țările lor pentru a fura pentru ei și a mitui, jalnic de tot, sărăcimea, fără să facă nimic, NIMIC pentru țările lor. Mari orașe industriale sunt pustii și nu s-a pus nimic în loc. Am prieteni în Brăila, în Ploiești, în Iași. Un ieșean, pe care l-am cunoscut acum câteva zile, bărbat la pensie, mi-a spus aproape plângând că și-a vizitat uzina în care a lucrat de la 17 ani și unde a muncit o viață și care este o ruină și un cimitir.  Nici măcar  fiare nu mai sunt. Ce-ați făcut, mă, cu banii că mie și lui nu i-ați dat, tsiprișii dracului?

Articol publicat pe ampress.ro

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.