Oricît m-am străduit să găsesc un precedent pentru neruşinarea cu care se comite această fraudă în direct şi la o oră de vîrf, nu am reuşit. Nici măcar cînd comuniştii au prezentat, la 30 decembrie 1947, în Marea Adunare Naţională, abdicarea Regelui Mihai, nu s-a întîmplat aşa: au umplut sala cu cine s-a nimerit, inclusiv cu şoferii miniştrilor proprii, dar au umplut-o! Miss România ar trebui să poarte de azi înainte titlui de Miss ARTIMETICA (sic!)!
Dacă adăugăm povestea – foarte reală, din păcate – cu copiii care trebuie să meargă la şcoală pe jos cîte 7 km. dus şi 7 km întors fiindcă primarul din comuna lor nu e pedelist, cred că avem toate motivele să ne felicităm pentru minunata guvernare pe care a votat-o jumătate din electoratul activ al României.
În noiembrie 1989, un venerabil profesor cu care eram într-o inspecţie de grad s-a aplecat pe neaşteptate spre mine cînd profesorul inspectat proiecta pe ecran celebra poză cu adunarea populară de la Alba Iulia, şi mi-a şoptit: M-am săturat de solişti, să vină odată corul!