În vacanţă de o săptămână în Halkidiki, la Marea Egee, cel mai mult mi-a plăcut marea.
E într-adevăr albastră ca-n poze: turcoaz la mal şi aproape violet în larg. Şi e atât de limpede că vezi bancurile de peşti înotând pe sub picioare, vegetaţia şi pietrele care strălucesc în toate culorile .
Hotelul Flegra Palace, de patru stele, între localităţile Peftkohori şi Hanioti, în câmp, e frumos, curat, cu piscină frumoasă, mancare bună şi furnici la baie. Fiind la o distanţă nu mare, dar nici mică de localităţi( un kilometru jumătate de Pefkohori şi vreo trei de Hanioti) nu prea poţi să faci plimbări romantice decât pe plajă. În rest, dacă ai all inclusive, îţi petreci ziua mâncând. Câteva feluri de mâncare sunt delicioase, printre care peştele, gătit foarte bine în toate felurile, gyros, ardeii, brânza şi biscuiţii de la micul dejun. Cafeaua şi sucurile sunt groaznice, la fel şi laptele de la dozator( fiu-meu n-a pus strop în gură, a zis că e gri). Nu ne-am dus în excursiile opţionale cu iahtul de-a lungul coastei, dar copiii s-au distrat grozav urmărind peştii în mare, bălăcindu-se în piscină sau intrând în vorbă cu nişte rusoaice mici, frumuşele şi blonde. Hotelul era plin de ruşi, iar noi, adulţii, ne-am distrat seri întregi stând pe şezlonguri în faţa piscinei şi urmărindu-i. Ele, cele mai multe, erau blonde, frumoase (cele tinere) şi beau mult. Vodcă sau vin. Până la 21.30 băutura e inclusă. Numai două erau mai brunete şi foarte grase. În rest, toate blonde. Bărbaţii aveau figuri din filmele ruseşti cu eroi ai muncii socialiste. Ne-a plăcut în mod deosebit unul care purta şosete cu sandale, motiv pentru care l-am botezat Ciorăpilă. Copiii uitau şi-i spuneau Şosetilă. Şi majoritatea chelnerilor, sezonieri, erau tot ruşi. Mi-a fost simpatic unul mai în vârstă, cu părul vopsit, care semăna cu Mick Jagger. Era şi un român, student din Braşov, care ne ţinea la current cu bârfele locale.
Ni s-au părut frapante contrastele între zonele de lux( hoteluri, pensiuni, case de vacanţă) şi vecinătăţile pline de hârburi, ciulini şi gunoaie.
Aproape de hotel am găsit însă şi o plajă pustie care ne-a plăcut foarte mult, de unde am adunat sute de pietre care au atârnat foarte greu la bagajele de cală când ne-am întors acasă.
Hanioti e un oraşel frumos, cu străduţe înguste, pietruite, cu terase cochete. Mărfurile din magazine sunt mai proaste decât la Mamaia: chinezisme ieftine peste tot, parfumuri, curele şi genţi de marcă de 7 euro bucata. Peftkohori e prăfuit, înghesuit, murdar şi deprimant. Străduţele care duc spre mare şi faleză par mai frumoase noaptea, dar ziua mai bine nu te-ai duce. Plaja e îngustă, oamenii stau înghesuiţi unul în altul şi prea aproape de zona pietonală.
Nu a fost nicio grevă cât am fost noi acolo, oamenii s-au purtat normal şi nu se vorbea deloc despre criză.
Aeroportul din Salonic e mic, urât şi prost organizat. Restaurantul e slăbuţ, dar aveau îngheţată de lămâie.
A fost o săptămână frumoasă, în care am stat cu prietenii, am lenevit, am mâncat, am băut cocktailuri şi i-am bârfit pe ruşi, iar copiii,cei doi Radu, fraţi de cruce, s-au distrat de dimineaţă până seara. Până la urmă, ce-ţi poti dori mai mult?
