Summit-ul NATO începe astăzi, În Ţara Galilor, liderii celor 28 de state membre urmând să ia decizii în două chestiuni importante: conflictul din Ucraina şi acţiunile extremiştilor din organizaţia “Statul Islamic” în Siria şi Irak.
Întâlnirea este considerată una dintre cele mai importante din istoria Alianţei deoarece sunt așteptate măsuri pentru ca NATO să-și consolideze apărarea la frontiera estică şi să definească o nouă strategie faţă de Rusia, pe care o consideră responsabilă de agravarea crizei separatiste ucrainene. Barack Obama şi restul conducătorilor NATO care se vor întâlni în staţiunea Celtic Manor din sudul Ţării Galilor vor discuta şi despre modalităţile de combatere a Statului Islamic, gruparea jihadistă ce s-a profilat ca o nouă ameninţare pe flancul sudic al Alianţei. Membrii est-europeni ai NATO, inclusiv Polonia, au făcut apel la detaşarea permanentă a mii de trupe pe teritoriile lor pentru a descuraja orice posibil atac rusesc. Însă Alianţa, prin vocea secretarului său general Anders Fogh Rasmussen, a respins acest scenariu, parţial din cauza costurilor şi parţial pentru că nu vrea să încalce prevederile acordului cu Rusia din 1997 în virtutea căruia NATO s-a angajat să nu staţioneze permanent forţe de luptă semnificative în est.
România va fi reprezentată la summitul NATO de preşedintele Traian Băsescu. Din delegaţia oficială mai fac parte ministrul apărării, Mircea Duşa, şi cel de externe, Titus Corlăţean. Președintele a spus că România va cere consolidarea flancului estic, nu doar cel nord-estic, şi că ţara noastră îşi poate asuma noi responsabilităţi, precum programul de apărare cibernetică. În plus, România a aprobat prezenţa, prin rotaţie, a unor aeronave de luptă NATO pe teritoriul ei. Este vorba despre avioane de luptă care fac parte din sistemul integrat de apărare al NATO. Acestea, alături de avioane româneşti, vor întreprinde acţiuni de poliţie aeriană.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, miercuri, după şedinţa CSAT, că s-au luat două decizii, una legată de prezenţa unor aeronave de luptă ale statelor membre NATO pe teritoriul României, precum şi a 200 de militari şi personal de întreţinere, şi posibila participare ca stat coordonator în proiectul fondului NATO de sprijin pentru Ucraina, în domeniul cibernetic.
