De 25 de ani, sute de mii de credincioşi merg să se reculeagă la mormântul Părintelui Arsenie Boca. Necanonizat de Biserica Ortodoxă Română din motive greu de înţeles, credincioşii au decis, cu mult timp în urmă, că Părintele Arsenie Boca este fără tăgadă un sfânt.

Ca dovadă stau sutele de mărturii care vorbesc despre minunile pe care Arsenie Boca le face şi după moartea sa. Studenţii de la ASCOR Cluj au strâns toate aceste poveşti într-un volum,care se numeşte Mărturii din Ţara Făgăraşului despre Părintele Arsenie Boca. În anul 2005 a apărut o altă carte, Noi mărturii despre Părintele Boca, iar  în anul 2008, volumul al treilea Alte mărturii despre Părintele Boca.

Vă prezentăm imagini inedite cu Părintele Arsenie Boca, fără haine monahale, în excursii, cu prieteni, îmbracat lejer și cu ocheleri de soare.

arsenie excursie arsenie bisericaarsenie ochelari

Cine e Arsenie Boca? Un geniu, spune Arhimandritul Teofil Pârâian

Arsenie Boca (1910-1989), părinte ieromonar, teolog şi artist român, a fost stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. A pictat Biserica din Drăgănescu (la 25 Km de Bucureşti), supranumită Capela Sixtină a Orientului.

A fost unul din martirii gulagului comunist, închis la Securitatea din Braşov, dus la Canal, întemniţat la Jilava, Bucureşti, Timişoara şi la Oradea.

Arhimandritul Teofil Pârâian spunea: „Părintele Arsenie Boca, cândva trăitor și în Mănăstirea de la Sâmbăta, între 1939-1948, era un om cu o pregătire multilaterală, deci nu numai cu pregătire teologică, ci si cu pregătire de artă (a făccut şi şcoala de Belle Arte după Teologie, şi a făcut şi ceva cursuri de medicină), un om cu cunoştinţe din diferite domenii, dar mai presus de toate un om dotat cu nişte calităţi pe care dacă nu le ai, din cultură nu le poţi avea. Toată lumea ştie că cultura are rostul de a şlefui pe om, de a-l cultiva. Dar cultura are limitele ei. Pe lângă cultură îţi mai trebuie ceva. Părintele Arsenie, pe care îl consider a fi fost un geniu, avea deci pe lângă cultură si un «încă ceva»”.

Minunile Părintelui

Se spune că în timpul cât a fost arestat, celula în care era închis Părintele Arsenie, era găsită de gardieni descuiată în fiecare dimineaţă, aşa încât au ajuns să spună că nu ei îl păzesc pe Părintele, ci invers.

De asemenea, sunt mărturii cum că la canal, urmărind să-l umilească pe Părintele Arsenie Boca, l-au dus într-o celulă cu delicvenţi de drept comun. Rezultatul a fost că delicvenţii s-au întors de la faptele lor rele, văzându-l şi ascultându-l pe părinte, şi l-au ocrotit.

Părintele Viorel Trifa este un martor al minunilor Părintelui Boca :”Să vă povestesc ce am văzut eu la Drăgănescu cu ochii mei. Venise o femeie cu soţul ei, erau de pe lângă Sighişoara, şi femeia, Aurelia o chema, era bolnavă. Îi crescuse la gât o gâlmă mare. Fusese la medic la Târgu Mureş şi, după analize, gâlma s-a dovedit a fi de natura canceroasă, malignă. Nu putea fi operată, că murea. Şi auzind de părintele Arsenie, a mers la dânsul. Părintele era pe schelă, picta. Ea nu-l văzuse niciodată. Când a coborât de pe schelă, Părintele a venit direct la femeie şi i-a pus mâinile pe cap: „Soro! De când te-aştept!”. Femeia a simţit atunci un curent electric scurt şi intens. Iar părintele a sfătuit-o să meargă acasă şi să facă Maslu cu şapte preoţi. Să caute preoţi cu râvnă în rugăciune care s-o ajute. Şi ea a găsit preoţi vajnici, care i-au făcut Sfânta Taină a Maslului, cu râvnă mare. Dar atunci, pe loc, bolnava n-a simţit nimic. A doua zi, însă, dimineaţa, când să se spele, a văzut că gâtul îi era dintr-o dată curat! Iar doctorii de la Târgu Mureş nu-şi credeau ochilor, ziceau ca nu-i aceeaşi femeie.”

Tot părintele Trifa spune că „cel mai bine îi simţi duhul şi forţa părintelui Arsenie Boca la mormântul lui, la care vin puzderie de credincioşi”. Într-un an, în noiembrie, la praznicul morţii sale, au slujit 150 de preoţi şi au venit 10.000 de oameni.

Părintele a lăsat cuvintele acestea drept testament: „Eu acum nu vă pot ajuta, dar dacă am să plec de aici să ştiţi că v-ajut, numai să veniţi la mine! Pentru cel ce varsă o lacrimă la mormântul meu, eu mă voi ruga la Dumnezeu!”.

În jurul mormântului există un duh care te îndeamnă la pocăinţă, la linişte. Te îndeamnă să-ţi plângi păcatele, să-ţi îndrepţi viaţa, să-L cauţi mai mult pe Dumnezeu.

Credincioşii vin la mormânt şi vorbesc despre minunile de care fiecare a avut parte. Rugăciunile Părintelui Arsenie Boca le-au salvat copiii de la boală şi de la accidente, i-a adus pe calea cea bună, le-a sădit linişte în suflet. Cei care l-au cunoscut spun că Părintele Arsenie cunoştea voia lui Dumnezeu. Deseori le spunea ce se vor face în viaţă, cu cine se vor căsători.

Părintele Arsenie Boca spunea că „pentru noi, Domnul nostru Iisus Hristos este sensul vieţii şi-al istoriei, reazem în ispitele şi furtunile timpului. Iisus Hristos e asemănarea după care tânjim şi însetăm de-a lungul deşertului lumii. Iisus Hristos este originarul nostru, autenticitatea noastră dar, mai mult decât acestea, Iisus este prietenul nostru care sigur ne rămîne credincios, nu ne părăseşte niciodată. Şi mai mult, e Sfânta noastră Împărtăşanie cu desăvârşire, formarea noastră metafizică”.

Sunt cuvintele pe care le spunea Părintele Arsenie Boca în scrierile sale şi atrăgea atenţia precizînd: „Creştinismul nu e o afacere de duminică ci este o strădanie de toate zilele, toată viaţa, de a ajunge stilul de viaţă şi concepţiile pe care aşa ni le-a lăsat Domnul nostru Iisus Hristos „.

Dumnezeu nu ne cere minuni. Acelea le face El, mai spune Părintele Arsenie Boca.

„Aşadar, ca să ne mântuim şi să moştenim cu Dumnezeu viaţa veşnică, trebuie să o cunoaştem şi să o trăim cu Dumnezeu, încă din viaţa aceasta vremelnică. Trebuie, adică, să fim străbătuţi şi locuiţi de Dumnezeu, ca să se arate în noi viaţa dumnezeiască. Iar, pe de altă parte, precum nu se află vrajbă în Dumnezeu, aşa să nu se afle nici între cei ce-L au pe El ca temelie a vieţii. Starea de pace cu toată făptura e o minune aşa de mare, încât uimeşte lumea şi o sileşte să recunoască într-aceasta fapta lui Dumnezeu. Împărăţia vieţii veşnice s-a propovăduit şi e deschisă; pe împărat îl cunoaştem şi iubirea I-o ştim; supuşii însă tare greu s-adună ca să fie una, de aceea trebuie răsunet de surle, după grosimea de ureche la care au ajuns supuşii Împărăţiei. N-ar trebui decât să-L recunoaştem toţi pe Dumnezeu ca Tată şi că noi toţi îi suntem fii şi, potrivit cu această cunoştinţă, să ne orânduim viaţa”. Acesta este un citat din Părintele Arsenie Boca din Căutarea Împărăţiei.

 

 

Multe ar fi de relatat despre ce a făcut Părintele Arsenie Boca în timpul vieţii, dar şi după ce s-a urcat la cer. Și se vor spune de acum încolo mult timp.

Rugăciunea Părintelui Arsenie Boca:

Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mi ca astăzi toată ziua să am grijă să mă leapăd de mine însumi, că cine ştie din ce nimicuri mare vrajbă am să fac, şi astfel, ţinând la mine, Te pierd pe Tine.

Doamne Iisuse Hristoase ajută-mi ca rugaciunea Prea Sfânt Numelui Tău să-mi lucreze în minte mai repede decât fulgerul pe cer, ca nici umbra gândurilor rele să nu mă întunece, că iată mint în tot ceasul.

Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că umblăm împiedicându-ne prin întunerec. Patimile au pus tină pe ochiul minţii, uitarea s-a întărit în noi ca un zid, împietrind inimile noastre şi toate împreună au făcut temniţa în care Te ţinem bolnav, flămând şi fără haină, şi aşa risipim în deşertăciuni zilele noastre, umiliţi şi dosădiţi până la pământ.

Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi. Pune foc temniţei în care Te ţinem, aprinde dragostea Ta în inimile noastre, arde spinii patimilor şi fă lumină sufletelor noastre.

Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi. Vino şi Te sălăşluieşte întru noi, împreună cu Tatăl şi cu Duhul, că Duhul Tău cel Sfânt Se roagă pentru noi cu suspine negrăite, când graiul şi mintea noastră rămân pe jos neputincioase.

Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că nu ne dăm seama ce nedesăvârşiţi suntem, cât eşti de aproape de sufletele noastre şi cât Te depărtăm prin micimile noastre, ci luminează lumina Ta peste noi ca să vedem lumea prin ochii Tăi, să trăim în veac prin viaţa Ta, lumina şi bucuria noastră, slavă Ţie. Amin

Învăţăturile Părintelui:

  • Ateismul este o infirmitate, o monstruozitate si o eroare fundamentală a naturii umane.
  • Necredincioşii, spre ruşinea noastră, îsi cred necredinţei lor mai mult decât credem noi credinţa noastră.
  • Religia nu face stiintă, ci constiintă.
  • Iisus a tămăduit orbirea ochilor, dar n-a putut tămădui orbia răutătii. Orbia răutătii nu are leac, dar are pedeapsă.
  • Nimic mai greu, mai periculos decât să te lupţi cu îngustimea şi cu formalismul.
  • Din cauza avorturilor românilor ne vor stăpâni ţiganii.
  • Nu suntem din maimuţă, dar mergem cu paşi repezi spre ea.
  • Necazurile de acum nu sunt vrednice de a fi in cumpănă cu slava noastră viitoare.
  • Învierea este noul stâlp de foc, care conduce de două mii de ani neamul crestinesc prin pustia acestei lumi. Din lumina lui este fãcut destinul care ne atrage Acasă.
  • Să ne îngrijim mai ales de cei care vor primi mucenicia în prigoana de la sfârşit.
  • Relele de pe pământ aşa de mult vor strânge oamenii, încât nu mai rămâne istoriei altă solutie decât sfârşitul ei.
  • Doar Sfânta Liturghie mai ţine lumea.
  • Chinurile cele de pe urmă, cele de la Antihrist, în care va lucra toată puterea Satanei, vor întrece toate prigoanele câte s-au înteţit asupra creştinilor, de la început până în zilele acelea.
  • În zilele noastre se văd mulţi călători la iad cu Scriptura în mână.
  • Dumnezeu nu ne cere minuni. Acelea le face El.
  • Gândurile omului nu sunt ca si gândurile Domnului.
  • Râvna fără întrebare si părerea sar măsura.
  • Dreapta socoteală-i mai mare ca postul.
  • Neîntrebat nimic nu e bine, nici ce e bine.
  • Creştinismul reînvie în raport invers proporţional cu încercările de a-l stinge.
  • Creştinismul nu e numai o afacere de Duminică, ci e o strădanie de toate zilele.
  • Însuşirile copilului atârnă de gradul de pervertire la care a ajuns instinctul maternitătii la femeie.
  • Mare este acela care numai de mărimea lui nu se ocupă.
  • Neghinele vrăjmasului vor sălbătici oile împotriva păstorilor.
  • Când ţi-a găsit Dumnezeu vreo treabă pentru Împărătia Sa între oameni, ai isprăvit toate obligaţiile lumii

Text publicat in editia tiparita Expres Magazin, luna februarie.

Articol republicat

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.