Ilinca Tomoroveanu va primi titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literaturii din Franţa.
Ilinca Tomoroveanu, directorul artistic al Teatrului Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti, va primi una din cele mai înalte distincţii acordate de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa – titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literaturii.
Frédéric Mitterand, Ministrul francez al Culturii şi Comunicării menţionează în scrisoarea emisă pe data de 13 aprilie 2012: „Vă adresez cele mai sincere felicitări pentru această distincţie care recompensează eforturile unor ani lungi de muncă în favoarea limbii franceze şi cooperării franco-române”.
Recepţia şi decernarea oficială a titlului de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literaturii vor avea loc vineri, 26 octombrie 2012, la Institutul Francez din Bucureşti, începând cu ora 18.00.
„Sunt foarte emoţionată de promovarea mea în grad de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literaturii. Această distincţie mă onorează şi mă obligă. Am avut întotdeauna o mare admiraţie pentru cultura franceză, pentru istoria Franţei şi pentru poporul francez, care sunt profund legate de cultura şi istoria României. Sper ca şi în viitor, împreună cu oamenii de cultură şi artiştii români ataşaţi culturii franceze să pot fi de folos bunelor relaţidintre cele două ţări”.
Cu o carieră impresionantă în teatrul şi filmul românesc, Ilinca Tomoroveanu face parte din acea categorie rară de artişti de care teatrul are nevoie ca de aer, dăruiţi cu pasiune şi devotament unui crez.
Venind de acasă cu o solidă educaţie ardelenească, nepoată a poetului Octavian Goga, hărăzită parcă de muze pentru teatru, a avut parte de o şcoală de înaltă clasă, sub îndrumarea maestrului Costache Antoniu, asistent fiindu-i regizorul Ion Cojar.
A jucat sub semnături regizorale prestigioase roluri din marea dramaturgie românească (Barbu Delavrancea, Camil Petrescu, Alexandru Davila, Mihail Sorbul, Horia Lovinescu) şi universală (Victor Hugo, Alfred de Musset, Tolstoi, Dostoievski, Anouilh). Creaţiile sale, degajând delicateţe şi sensibilitate şi-n acelaşi timp o misterioasă forţă şi un dramatism reţinut, au fost remarcate încă de la debut.
A avut şansa de a se întâlni cu partituri generoase în spectacole memorabile, sub bagheta unor mari regizori din generaţii diferite, de la Sică Alexandrescu, Moni Ghelerter şi Alexandru Finţi – clasici ai scenei Naţionalului, la Horea Popescu, Ion Cojar, Sanda Manu, Cornel Todea, Mihai Berechet, Andrei Şerban, Victor Ioan Frunză şi până la tânărul Radu Afrim.
Neobosita sa activitate în slujba teatrului şi filmului românesc a fost recompensată cu numeroase distincţii şi recunoaşterea breslei. Din 1999 este membră în senatul UNITER. A fost distinsă, în anul 2004, cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor. Director adjunct artistic al Teatrului Naţional Bucureşti, din 2005 şi în prezent, continuă să joace pe scenele teatrului căruia i s-a dedicat încă de la debut.
