Mai trec vreo câteva luni şi mai auzim câte un anunţ făcut de guvernanţi, cu privire la Oltchim. Asta se întâmplă de vreo trei ani, şi ne-am cam plictisit cu toţii de aceleaşi poveşti fără finalitate. Dacă, prin 2012-2013, săream plini de speranţă când venea vorba despre privatizarea combinatului, de vreun an, abia tresărim, când miniştrii anunţă că o companie din China sau te miri de unde este interesată să cumpere Oltchimul. Nimeni nu mai crede cu adevărat că se mai poate salva ceva din combinat. Nici măcar cei mai optimişti nu mai speră că lucrurile vor lua o întorsătură favorabilă. Săptămâna trecută, ministrul Economiei, Mihai Tudose s-a întâlnit cu o delegaţie a companiei chineze Junlun Petroleum Co Ltd, după care a debordat de optimism, anunţând, într-un comunicat de presă, că „va fi elaborat un plan de dezvoltare a societăţii pe 10 ani, care să cuprindă inclusiv introducerea de tehnologii
şi produse noi, destinate nu numai pieţelor europene, ci şi celor de pe alte continente”. Oamenii aceştia sunt atât de optimişti, încât ai spune că nu au habar de faptul că au mai avut loc o grămadă de tentative de preluare a Oltchim, fără sorţi de izbândă. De altfel, chinezii au mai venit la Vâlcea în urmă cu ceva vreme şi au plecat imediat după ce au scanat cu grijă, poate nu doar cu privirea, instalaţiile şi modul de organizare al combinatului. Cel mai probabil, aşa vor face şi acum. Nu este nimeni tâmpit să preia un colos cu datorii de aproape un miliard de euro, aflat în insolvenţă, şi care se pregăteşte să mai dea afară încă o mie de oameni. Chinezii vor să cumpere chilipiruri, din care să scoată profit. Ei nu sunt interesaţi decât de afaceri rapide şi bănoase. Vând lucruri ieftine, cumpără unele şi mai ieftine, iar, în actualele condiţii, Oltchim nu e deloc o fabrică ieftină, ci una foarte
scumpă şi cu extrem de multe probleme. Aşa că, dacă cineva va cumpăra până la urmă combinatul chimic vâlcean, o va face doar pentru a scoate profit cu orice preţ, nu pentru a-l rentabiliza. Cunoscătorii ştiu că, dintr-un asemenea conglomerat industrial, se pot scoate bani fără a-ţi pune vreo secundă în cap să-l eficientizezi. Celor care au uitat, le reamintim cazul fraţilor Cristescu, cei care au făcut o grămadă de bani aproape vânzând la fier vechi Uzinele Sodice Govora. Istoria se poate repeta oricând, fără probleme.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.