Cei care au participat măcar o dată la ziua unei localităţi ştiu că vine acel moment nesuferit când iau cuvântul politicienii. Urcaţi pe scenă, de parcă ar fi nişte vedete care urmează să susţină recitaluri în faţa mulţimii, aceşti oameni stau aliniaţi, aşteptând cuminţi să ia cuvântul. Se înghesuie unul în altul, făcându-şi loc, pentru a fi mai bine văzuţi. Stau acolo ca nişte momâi, fără să aibă cu adevărat ceva de spus. Toată regia este pentru imagine, că doar, la un moment dat, s-ar putea să aibă nevoie de voturile amărâţilor care-i privesc.

La sfârşitul de săptămână care a trecut, în Vâlcea s-au desfăşurat o grămadă de festivităţi, mai ales că a fost sărbătoarea Sfintei Mării. Evident, politicienii au fost nelipsiţi, încercând să bifeze cât mai multe localităţi. Liberalii şi social-democraţii s-au dat peste cap să nu rateze nici un moment, ca şi cum de asta ar fi depins carierele lor. La Măciuca, Băile Govora sau Amărăşti, aşa-zisa lume bună s-a dat peste cap, aglomerând scenele şi plictisind auditoriul cu limbajul lor de lemn.

Mulţi dintre ei nici măcar nu sunt cunoscuţi de cetăţenii din acele localităţi, adică oamenii habar nu au cine sunt cei care, la 37 de grade Celsius, vorbesc prostii, năduşind în costume curate, de oraş. Cetăţenii ştiu, însă că, în fiecare an se întâmplă la fel, şi aşteaptă ca momentele de plictiseală intensă să treacă.

Nu am înţeles niciodată de ce se simt primarii obligaţi să invite fel şi fel de politicieni pe scenă, pentru a ţine discursuri. În fond, este vorba despre sărbători populare, nu de mitinguri electorale. Cine are nevoie de politicieni de care nu a auzit mai nimeni, care să vorbească vrute şi nevrute? Localnicii vin la asemenea sărbători pentru a mai uita de griji, a mânca şi a bea ceva şi, eventual, pentru a asculta muzică. Pe lângă toate acestea, trebuie să-i suporte şi pe cei care nu vin acolo decât ca să fie văzuţi şi, mai târziu, votaţi. Poate ar fi timpul ca primarii să renunţe la acest obicei prost, de sorginte comunistă, când prim-secretarul era invitat obligatoriu la toate adunările din judeţ. Este suficient ca primarul unei localităţi să spună câteva cuvinte. Eventual, dacă ţine el morţiş, îl poate invita pe preşedintele Consiliului Judeţean sau pe prefect. Măcar cei doi au legitimitate,
reprezintă întreg judeţul şi, poate, chiar au ceva interesant de spus pentru cetăţenii dintr-o anumită localitate. În rest, politicienii ar trebui să stea frumos acasă sau, dacă tot vor să participe la o sărbătoare câmpenească, să se ducă acolo, dar să nu se urce pe scenă, pentru a debita prostii. Este suficient să se poarte normal, să mănânce un mic, să bea o bere şi să vorbească cu oamenii. Ar fi mult mai apreciaţi de ei, îi asigur de acest lucru.

Pentru un spectator din afară, aceste manifestări caraghioase ar merita publicate la rubrica „aşa nu se face politică”. Am asistat, destul de recent, la o astfel de zi a unei comune, cu nelipsita scenă amplasată în centrul manifestărilor şi cu un ciuruc de politicieni care se înghesuiau unii în spatele altora, dornici să ajungă la microfon. În faţa scenei, însă, surpriză: nu era nici măcar un singur localnic ci, câteva sute de metri, în faţa acesteia, nu se vedea altceva decât o alee cu pietriş goală. Doar un cameraman şi un reporter de la o televiziune locală, rătăciţi pe acolo, stăteau exact în mijlocul aleii, pentru ca nu cumva să piardă de pe peliculă vreo silabă scoasă de ocupanţii scenei. În rest, oarecum indiferentă la ceea ce vedea, am mai observat doar o băbuţă de vreo 60 de ani, rezemată de un copac aflat la câţiva zeci de metri depărtare, cu o bere în mână şi cu ochii cam sticloşi,
uitându-se mirată la scenă şi întrebându-se, probabil, cine sunt nenii aceia asudaţi şi de ce se bulucesc aşa la microfon. Ştim noi de ce, dar nu spunem…

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.