Procurorii DNA susțin că pedeapsa de 1 an de închisoare cu suspendare pe care Liviu Dragea a primit-o în dosarul „Referendumul” este una simbolică în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite, iar pedeapsa a fost greșit individualizată.
„Instanța Supremă de fond a apreciat pericolul social redus al faptei, implicit cuantumul modic și modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului Dragnea, numai prin raportare la accesarea fără drept a datelor personale, fără a analiza și încălcarea libertății de vot și modul umilitor în care acesta a tratat electoratul”, precizează DNA în motivele de apel depuse la ÎCCJ, potrivit Agerpres.
Instanța Supremă va judeca primul termen al apelului în dosarul „Referendumul” pe 28 septembrie. Liviu Dragnea a fost condamnat în luna mai la un an de închisoare cu suspendare.
„Demersurile inculpatului Liviu Dragnea demonstrează că vocația și pasiunea sa, ca persoană cu poziție de autoritate și influență a fost de a impune alegătorilor să voteze …—’mai adu-i p-ăia de pe la țară!’ Libertatea de alegere pe care o au cetățenii și dreptul de a vota sau nu au fost tratate de inculpatul Liviu Dragnea ca un moft al acestora și nu ca un imn al demnității umane și libertății de opțiune. Deși, libertatea votului este un drept care trebuie apărat cu orice preț, fiind dovada palpabilă a libertății individului, inculpatul Dragnea a acționat și s-a manifestat ca și cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi extrase din casă prin oferirea de spectacole cu clovni, baloane și zâne sau chiar cu forța, conform voinței și interesului inculpatului: ‘Băi, dar organizați-vă să mi-i aduceți pe toți la vot, băi! Îi legați, îi luați în brațe'”, susțin procurori în document.
DNA subliniază în același document că transmiterea repetată a acestor solicitări nu lasă niciun dubiu cu privire la poziția acestuia, care a urmărit să determine validarea referendumului prin folosirea tuturor mijloacelor disponibile, inclusiv a celor interzise de lege.
Aceștia susțin că o formă evidentă de presiune a cetățenilor este și identificarea unei persoane care a ales să nu își exercite acest vot și deplasarea la locuința acesteia pentru a o determina să voteze, potrivit B1.
