Articol de Mihai Dănilă
România se plânge că nu este încă admisă în Spaţiul Schengen. Că avem frontierele estice asigurate, că am implementat sistemul de control al frontierelor prin afacerea EADS, că suntem perfecţi dar nişte politicieni răi de la Bruxelles ne pun beţe în roate. Numai că mai multe rapoarte ale Curţii de Conturi a României atestă că sistemul vamal românesc este putred, că el poate fi penetrat chiar şi de mărfuri şi produse care pot pune în pericol securitatea spaţiului comunitar.
Ultimul Raport al experţilor Curţii de Conturi pentru anul 2013 constată existenţa unor deficienţe privind monitorizarea mişcărilor de produse accizabile în regim suspensiv de la plata accizei, prin aplicaţia EMCS-RO (Excise Movement and Control System-Sistemul de Control al Mişcărilor cu Produse Accizabile), respectiv:
@ lipsa unor norme interne de lucru (proceduri operaţionale, metodologii, instrucţiuni etc.) care să reglementeze responsabilităţile personalului cu privire la utilizarea şi valorificarea informaţiilor din EMCS-RO;
@ întârzieri în investigarea/clarificarea unor situaţii de mişcări de produse accizabile în regim suspensiv, neconfirmate de destinatar (coduri unice de referinţă (ARC-uri) neînchise).
În aceste condiţii, auditorii au constatat că fiecare lucrător vamal utilizează această aplicaţie fără a fi obligat să raporteze îndeplinirea unor obiective legate de EMCS (de exemplu: situaţia ARC-urilor închise/neînchise, situaţia ARC-urilor pentru care s-a întocmit raport de recepţie la mai puţin de 48 de ore de la notificarea sosirii, ponderea ARC-urilor verificate în totalul mişcărilor existente etc.).
Din analiza situaţiei mişcărilor de produse accizabile neînchise (ARC-uri), s-au constatat deficienţe privind controlul mişcărilor de produse accizabile în regim suspensiv prin aplicaţia EMCS-RO, respectiv:
@ neverificarea mişcărilor de produse accizabile cu risc ridicat de fraudă (prin ignorarea rezultatelor analizei de risc efectuate de EMCS-RO), situaţie cauzată şi de lipsa unor norme interne/proceduri operaţionale/metodologii de lucru privind efectuarea analizei de risc şi valorificarea informaţiilor din EMCS (analiză de risc automatizată efectuată în EMCS);
@ numărul redus de controale la destinaţie asupra mişcărilor cu produse accizabile în regim suspensiv de la plata accizei;
@ nu au fost respectate prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la sancţionarea operatorilor economici care nu au îndeplinit obligaţiile stabilite de legea fiscală la primirea produselor accizabile.
În anul 2013 au existat 21.290 ARC-uri (dintr-un număr total de 31.869) având destinaţia în România, descărcate în mai puţin de 48 de ore de la anunţul de sosire a produselor accizabile şi care nu au fost verificate la destinaţie.
Începând cu 1 ianuarie 2012, potrivit Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, primirea produselor accizabile în regim suspensiv de accize fără respectarea cerinţelor prevăzute în titlul VII, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum şi cu confiscarea produselor accizabile, iar în situaţia în care acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare.
Peste un milion de litri de vin scurs prin vamă
De asemenea, în activitatea Serviciului Supraveghere Vamală (SSV) Curtea de Conturi a constatat caracterul formal şi neconcludent al unor misiuni specifice de control desfăşurate de SSV, confirmat prin faptul că mijloacele de probă administrate de acesta pentru formularea concluziilor unor controale au fost insuficiente.
Au fost constatate situaţii în care Serviciul Supraveghere Vamală a întocmit procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor cu lipsa unor menţiuni obligatorii, ceea ce a atras nulitatea proceselor-verbale.
Spre exemplu, o echipă de control a SSV a efectuat în anul 2013 un control inopinat privind mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv, la un antrepozitar autorizat. S-a constatat faptul că agentul economic nu a respectat prevederile cap. VII pct. 64 alin. (1) din OPANAF nr. 3729/2011, în sensul că nu a păstrat produsele accizabile timp de 48 h în vederea certificării felului, cantităţilor şi integrităţii sigiliilor, de către reprezentanţii autorităţii teritoriale vamale, operaţiune ce nu putea fi făcută după începerea descărcării. Echipa de control a extins verificările în aplicaţia informatică EMCS-RO pentru intervalul 01.02.2012-05.02.2013, constatându-se că, dintr-un număr de 101 mişcări intracomunitare de produse accizabile, pentru un număr de 58 mişcări, intervalul de timp scurs între momentul transmiterii mesajului de sosire şi completarea raportului de primire este mai mic de 20 min, timp insuficient pentru respectarea obligaţiilor legale ce revin destinatarului. Cantitatea aferentă acestor mişcări este de 1.419.594 litri de vin liniştit.
Afaceri cu parafină
O altă abatere constatată rezidă în faptul că Serviciul Supraveghere Vamală nu a coordonat controlul la destinaţie al produselor energetice cu dublă utilizare.
Prin Regulamentul (CEE) nr. 267/2012, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în data de 23 martie 2012 a fost aprobată Decizia nr. 2012/35/PESC ce vizează măsuri restrictive suplimentare privind comerţul cu produse şi tehnologii cu dublă utilizare, ca de exemplu: echipamente şi tehnologii cheie care ar putea fi folosite în industria petrochimică, importul de ţiţei şi produse petroliere din Iran.
Din analiza bazei de date privind importurile semnificative valoric, derulate de un operator economic pentru produsul „Parafină”, având codul de încadrare tarifară: NC 2712 a rezultat că, după intrarea în vigoare a Regulamentului european, societatea a efectuat importuri pe un alt cod tarifar, nesupus restricţiei şi pentru care analizele de laborator au certificat încadrarea tarifară şi descrierea mărfii declarate în vamă.
Structura vamală nu a efectuat controale şi nu a efectuat analize de laborator pentru produsele încadrate tarifar la codul NC 2712, deşi această încadrare tarifară are un regim special potrivit Codului fiscal. Marfa reprezintă un produs energetic prevăzut în Codul fiscal şi este accizabilă dacă este destinată spre a fi utilizată, pusă în vânzare ori utilizată drept combustibil pentru motor sau pentru încălzire.
Peste 700 de milioane de euro furaţi în trei ani
Auditorii publici externi au extrapolat cercetarea la toate cazurile de produse energetice importate şi având dublă utilizare, solicitând autorităţii să probeze efectuarea controalelor la destinaţie sau să prezinte rezultatele analizelor de laborator, care să certifice regimul fiscal al acestor mărfuri.
Au fost puse la dispoziţie situaţii incomplete care nu stabilesc că autoritatea, prin structurile vamale teritoriale, a efectuat controale operative sau inopinate, spre a se stabili modul de valorificare a acestor mărfuri. Controalele prezentate ca încadrându-se în această categorie au fost efectuate în general pentru mărfuri ale căror proprietari s-au declarat plătitori de accize.
În urma inspecţiilor fiscale efectuate la mai mulți agenți economici în perioada 2010-2013 s-au stabilit obligaţii fiscale suplimentare de plată constând în accize, dobânzi, majorări de întârziere şi penalităţi de întârziere, în sumă totală de 3.226.387 mii lei.
La unele dintre societăţile la care s-au efectuat inspecţii fiscale parţiale asupra accizei până la data de 31.07.2013 s-a constatat că datorită programării şi efectuării cu întârziere a inspecţiei fiscale, aceşti contribuabili au funcţionat fără să îndeplinească condiţiile legale de autorizare, au realizat venituri importante din aceste activităţi şi au înstrăinat patrimoniul până la finalizarea verificărilor (momentul efectuării verificărilor).
De asemenea, neaplicarea efectivă a măsurilor asigurătorii prevăzute de OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, a permis ca debitorii să-şi risipească patrimoniul, iar sumele stabilite suplimentar de organele de inspecţie fiscală să nu mai fie încasate, societăţile în cauză înstrăinându-şi patrimoniul, fie intrând în procedură de insolvenţă sau faliment, fie fiind radiate.
Autoritatea vamală, în baza unui ordin naţional, a utilizat în mod abuziv tranzitul vamal în lipsa confirmării liberului de vamă conform cerinţelor vamale comunitare;
De asemena, autoritatea vamală nu a probat că mărfurile vămuite pentru export şi plasate în regim de tranzit au părăsit teritoriul vamal al comunităţii.
Conducerea Vămii ignoră evaziunea
Cum spuneam, începând cu 1 aprilie 2010 a fost implementat un sistem computerizat de monitorizare a mişcărilor naţionale şi intracomunitare cu produse accizabile în regim suspensiv de la plata accizelor, denumit EMCS (Excise Movement and Control System – Sistemul de Control al Mişcărilor cu Produse Accizabile).
Acesta a înlocuit documentul pe suport de hârtie (documentul administrativ de însoţire – DAI) cu mesaje electronice transmise de expeditor către destinatar prin intermediul administraţiilor Statelor Membre. Elementul-cheie al EMCS este documentul administrativ în format electronic (e-DA), utilizat în toate Statele Membre UE. EMCS alocă fiecărei mişcări în regim suspensiv un cod unic de referinţă (ARC), iar după generarea ARC-ului produsele pot părăsi locul autorizat de expediere.
Din analiza rapoartelor generate de aplicaţia informatică EMCS Mişcări, auditorii publici ai Curţii de Conturi au constatat că în aplicaţia sus-menţionată figurau la momentul controlului un număr de 1352 mişcări în regim suspensiv pentru care nu există confirmarea de primire a produselor accizabile la destinatarul bunurilor (ARC-uri neînchise după expirarea perioadei de transport declarate), după cum urmează:
@ 85 ARC-uri neînchise ce au fost iniţiate în anul 2010;
@ 349 ARC-uri neînchise ce au fost intiţiate în anul 2011;
@ 620 ARC-uri neînchise ce au fost intiţiate în anul 2012;
@ 298 ARC-uri neînchise ce au fost intiţiate în anul 2013.
Informaţiile sus menţionate au fost în permanenţă disponibile funcţionarilor vamali cu drepturi de acces la aplicaţia EMCS-RO, fiind uşor de obţinut din meniul de Rapoarte, fapt ce demonstrează că această situaţie de fapt a fost cunoscută dar ignorată atât la nivelul conducerii ANV şi ANAF cât şi al structurilor responsabile de la nivel teritorial – DSAOV, DRAOV, DJAOV, birouri vamale.
Zeci de mii de tone de benzină, motorină şi alcool s-au evaporat din vămile României
S-a constatat că organele vamale române au întârziat efectuarea de verificări operative şi nu au efectuat demersurile necesare pentru închiderea unui număr mare de mişcări de produse accizabile în regim suspensiv.
Analizând categoriile de bunuri şi cantităţile transportate, se constată că marea majoritate a acestor mişcări neînchise s-a realizat cu produse energetice şi produse alcoolice:
@ motorină nemarcată – aproximativ 31.620 tone, din care aproximativ 26.600 tone din perioada 2010-2012;
@ produse încadrate în Codul NC de la 2710 11 până la 2710 19 69 şi nespecificate mai sus (păcură) aproximativ 1262 tone (integral din anul 2011);
@ benzină fără plumb – aproximativ 19.500 tone (din care aproximativ 16.490 tone din perioada 2010-2012);
@ băuturi spirtoase – aproximativ 3.500 tone (din care aproximativ 3.300 de tone din perioada 2010-2012);
@ alcool etilic – aproximativ 381 tone (din care 337 tone din perioada 2010-2012).
Experţii Curţii de Conturi arată că deşi organele vamale încearcă să acrediteze ideaa că pentrru majoritatea ARC-urilor neînchise există explicaţii obiective, până la momentul controlului Curţii de Conturi nu se realizase o inventariere a tuturor mişcărilor neînchise care să cuprindă explicaţii certe, verificări efectuate, măsuri întreprinse etc. Aceste mişcări figurau în continuare în aplicaţia EMCS ca fiind neînchise, remarcându-se faptul că nici după perioade de peste 3 ani nu s-au finalizat verificări şi investigaţii astfel încât să se poată închide ARC-urile şi să se dispună măsuri prin care să se colecteze accizele cuvenite bugetului de stat.
