Dinu Giurescu la 87 de ani: „Să-ţi plângi soarta e pierdere de vreme“. La multi ani, domnule profesor!

La 15 februarie 1927 s-a născut istoricul Dinu C. Giurescu. Este fiul lui Constantin C. Giurescu (n. 1901 Focşani – d. 1977) şi nepotul lui Constantin Giurescu (n. 1875 Chiojdu, jud. Buzău – d. 1918). Este licenţiat al Facultăţii de Istorie, Universitatea Bucureşti, 1950. În anul 1968 a obţinut titlul ştiinţific de doctor în istorie. Profesor la Universitatea de Artă, Secţia Istoria şi Teoria Artei-Muzeografie [1968-1987). Este preşedinte al părţii române în Comisia româno-bulgară de istorie (1979-1985 şi din 1991, în continuare). A fost profesor universitar Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie (1990-1997). Este membru al Academiei Române din 2002 (membru corespondent din 1990).

Este membru în Consiliul Ştiinţific al Institutului Revoluţiei Române. In afara numeroaselor studii şi cercetări privind istoria românilor, a editat documente diplomatice privind perioada postbelică. Dinu C. Giurescu este autorul mai multor lucrări de istorie, dintre care pot fi menţionate următoarele: “Istoria ilustrată a românilor” (1981); colaborare cu Constantin C. Giurescu; “Guvernarea Nicolae Rădescu” (1996); “Imposibila încercare. Greva regală, 1945″ (1999); “România în al doilea război mondial” (1999); “Cade Cortina de Fier -România 1947″ (2002) si multe altele. La Targul de Carte 2013, Profesorul Dinu C. Giurescu a lansat volumul X din “Istoria Românilor”, lucrare coordonata de reputatul academician si publicata de altfel sub patronajul Academiei Romane la Editura Enciclopedică.

Profesorul Dinu Giurescu, ales deputat in 2012, a atras atentia asupra pericolelor regionalizarii, ca etapa spre federalizarea si disparitia Romaniei.

„Să-ţi plângi soarta e pierdere de vreme“, spune profesorul Giurescu.

„Acum trăim această democraţie cu totul specială, în care ne vorbim direct, ne spunem tot felul de lucruri, suntem populari dacă ne adresăm direct cetăţenilor, e altă lume în care trăim. Asta reflectă de fapt că nu mai e respect pentru nimic. Vorbim toţi cu de toate, ne tragem de şireturi, ne tragem de curea. E o lume pe care o înţelegem mai greu şi din lipsa aceasta de înţelegere a unor asemenea valori se nasc tot felul de tulburări, aşa cum le numim acum – adică neînţelegeri, acuze reciproce. Suntem într-o mare prefacere”, a declarat academicianul Dinu C. Giurescu, duminică seara,  la Antena 3. Afirmaţia a fost făcută după ce postul de televiziune a difuzat un material de acum câteva luni, când Traian Băsescu i-a spus unei femei în vârstă, sinistrată, că minte.

„Bilanţul de azi e negativ. Sigur că oamenii pot vorbi orice, dar uitaţi-vă la cărturari. Câţi ies să zică ce au de spus? Toţi sunt conformişti. În România domneşte imperiul pilelor şi al «corectitudinii politice». În rest, lucrurile nu stau fantastic. Agricultura nu mai poate hrăni populaţia, identitatea naţională s-a eliminat prin mass-media, iar şcoala e la pământ”, afirmă Giurescu pentru jurnalistii de la Adevarul.

Istoricul a încetat să-şi mai facă planuri de viitor. Nici vârsta nu-i mai permite, dar, spune el, asta nu fost niciodată o caracteristică personală. „Eu am orizontul de aşteptare al unui român. Nu trăiesc vegetativ, de pe o zi pe alta. Nu mă gândesc la moment, îl iau aşa cum e şi încerc să‑l depăşesc. Nu am fost niciodată adeptul teoriei, «Vai, cum mă visam eu acum nu ştiu câţi ani şi uite cum sunt acum». Îmi fac proiecte pe un an-doi şi încerc să muncesc constant, în fiecare zi. Dacă nu fac ceva într-o zi am un sentiment de nebunie. Să-ţi plângi soarta e o pierdere de vreme”, încheie Giurescu.