Nu sunt nici prieten, nici duşman cu Dan Diaconescu. Nu ne frecventăm, ne cunoaştem şi atât. Nu am nici cea mai vagă idee dacă a comis faptele pentru care e la Cercetări Penale. Am auzit bârfele despre patronul OTV, nu m-am confruntat cu el în vreun caz, nu ne-am ajutat. Doar mă uit la televizor şi îmi pun întrebări.

– Povestea se desfăşoară de un an de zile. De ce s-a livrat pe piaţă exact în momentul când dezbaterea publică se concentra pe măsurile de cruntă austeritate (tăierile de salarii şi pensii, contestate la Curtea Constituţională) şi pe incapacitatea regimului Băsescu şi a PD-L de a sparge cercul clientelar care spoliază bugetul?

– De ce percheziţia aia nebună, la el acasă şi la sediul OTV, în absenţa obiectului dosarului penal instrumentat? A existat vreo încercare anterioară care să fi fost zădărnicită de Diaconescu şi/sau de anturajul său? S-au căutat şi alte casete, cu parlamentari şi miniştri, a căror existenţă a fost invocată ieri de inculpatul de azi?

– De ce înalte figuri publice, candidaţi la preşedinţie şi/sau demnitari în execiţiu, oficialităţi înconjurate de structuri informative, au stat alături de şeful OTV (suspectat, şi atunci, de obiceiuri cel puţin detestabile) în emisiuni interminabile?

– De ce, în contextul în care infracţiunea din Codul Penal se numeşte dare-luare de mită, în majoritatea cazurilor vânturate pe sticlă, mituitorul este liber şi numai mituitul este reţinut şi propus pentru arestare? Ştiu că obiectul mandatului de reţinere e “şantaj şi ameninţare”, dar procurorii menţionează şi darea-luarea în avans a unor sume de bani (ceva în jur de 30.000 euro, dacă am reţinut eu bine). De ce nu apare mita? Cumva fiindcă trebuia oferită imunitate denunţătorului-mituitor?

– De ce, dacă era curat, primarul comunei arădene ar fi dat consistenta şpagă? Ce amploare trebuie să aibă o furăciune acoperită printr-o şpagă de 200.000 euro doar în cazul realizatorului tv (nu mai pun la socoteală şi autorităţile de stat complice)?

– De ce se ocupă DNA, organism dedicat la înfiinţare marii corupţii din sistemul de stat, de un caz (cu făptuitori privaţi) de competenţa oricărui parchet local? De ce procurorul de caz, care îl trata drept martor pe Dan Diaconescu, a fost schimbat cu unul care l-a inculpat?

– De ce, în cazurile instrumentate de DNA, se operează cu dublă măsură? Cu ce e mai puţin periculoasă pentru ordinea publică dovedita distrugătoare de probe Monica Iacob Ridzi, pe care am văzut-o votând liberă în Parlament pentru (culmea ironiei) desemnarea unui judecător al Curţii Constituţionale, decât prezumatul şpăgar Dan Diaconescu?

– De ce, la peste 20 de ani de la Revoluţie, poporul trebuie ţinut docil prin teroarea statului poliţienesc, a arestărilor televizate şi de ce, pe zi ce trece, îmi răsună tot mai clar şi apăsat în cap spusele consilierului prezidenţial Sebastian Lăzăroiu (citez aproximativ) “alegerile vor consfinţi rezultatul luptei între presă şi democraţie”?

LATE UPDATE: “Aici e drama României. Spuneam eu într-o seară, e drama că România are 3 talk-show-uri care sunt total independente şi toate 3 din păcate sunt pe B1 TV, iar celelalte 64 de talkshow-uri toţi vorbesc la fel, aceeaşi limbă, acelaşi mesaj, aceleaşi minciuni, aceleaşi presiuni. Aici e foarte dubios şi deja ţine de interesul naţional şi de securitate naţională şi e treaba şi a serviciilor secrete şi a CSAT-ului. (Radu Moraru, Naşul, ieri, 21 iunie 2010)

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.