Șapte servicii secrete sau parchete au mecanisme de control sau de interceptări și filaje în România – SRI, DNA, DIPI, DGA, STS, SPP, DIA. Fiecare deține aparatură de interceptare – ambientală, telefonică, dar ascultarea convorbirilor nu se mai face cu ajutorul unor oameni, care ar fi transcris mii de terra de înregistrări, ci în funcție de informațiile obținute sau de cuvinte-cheie. Sursa Zilei a găsit primul document oficial care atestă costurile reale ale interceptărilor şi filajelor din dosarele penale.

În cazul în care serviciul secret are informații exacte despre anumite persoane și lucrează cu un procuror care a cerut, unui judecător, mandate pe numele acelor persoane vizate, se transcriu toate convorbirile. Polițiștii și procurorii care lucrează în caz selectează apoi ce este relevant pentru dosar.

În cazul cuvintelor-cheie, de regulă nu există mandate de interceptare emise de un judecător sau există pentru alte fapte. „A picat pe interceptări”, se spune. Un exemplu relevant ar fi Gheorghe Ștefan Pinalti, care era interceptat pentru afaceri în domeniul energiei și s-a ajuns la al doilea dosar, cu traficul de influență la CNA pentru televiziunea Giga TV.

Procesate după cuvinte-cheie, informațiile ajung și la alte servicii de informații, la Comunitatea Națională de Informații de la Cotroceni sau în note informative transmise unor instituții, ministere sau autorități din domeniul respectiv.

Cheltuieli record în dosare cu ani de supraveghere și interceptări

Patriciu_telefon 1Procedural, autorizaţiile de interceptare sunt emise pentru 30 de zile, de câte două ori, până la începererea urmăririi penale in personam. Excepţie fac cazurile care privesc siguranţa naţională. Un astfel de caz, este vorba de cel al milionarului defunct Dinu Patriciu, s-a întors împotriva SRI. După un proces care a durat câțiva ani, instanţa supremă i-a dat dreptate lui Patriciu și a obligat SRI să-i plătească daune de 50.000 de lei pentru convorbirile telefonice interceptate, timp de un an în continuu, în perioada 2003-2004, fără mandat de la judecător.

11.790.748 de lei ar fi costat interceptarea, timp de 9 ani, a fostului judecător Stan Mustaţă

mustataCifrele seci redau, pentru prima dată, şi dimensiunea costurilor, până acum ascunse, din marile dosare construite pe interceptări şi filaj. Un exemplu ar fi chiar cazul fostului judecător Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, despre care avocatul Alice Drăghici susţinea că a fost interceptat şi supravegheat timp de 9 ani. Profesioniştii spun că aceste metode investigative dau rezultate pe durată lungă în dosarele care privesc infracţiuni continuate de corupţie, fiind în multe situaţii chiar singura construcţie probatorie de la dosar. De asemenea, interceptările şi filajul de calitate stau şi la baza documentării cazurilor de terorism sau trafic internaţional de droguri ori arme.

  • 180.000 lei prejudiciu şi  238.000 de lei sechestru pentru asigurarea cheltuielilor de judecată (64 de zile de interceptare, mai exact, 92.160 de minute, costul de interceptare ridicându-se la 236.851 lei)
  • 170.327 lei prejudiciu şi 365.667 sechestru pentru asigurarea cheltuielior de judecată (51 de zile de interceptare, mai exact 73.440 minute, costul de interceptare ridicându-se la 188.740 lei)
  • 190.467 lei cheltuieli de judecată (51 de zile de interceptare, 73.440 minute, costul de interceptare ridicându-se la 188.740 lei)
  • La fiecare dintre sumele considerate cheltuiala statului, procurorul a adăugat şi costul activităţilor de verificare, supraveghere şi cercetare din datele de 8.05.2014 şi 13.05.2014, estimat de specialiştii de la “operaţiuni speciale” la 1.100 de euro, echivalentul a 4.873 lei, la cursul BNR din zilele respective.
  • Preţul traducătorului solicitat de fiecare dintre cei trei cetăţeni arabi a fost împărţit în mod egal – 5.180 de lei.

Cifre șoc la bilanțul CSM: creșteri de peste 250% la mandatele pe interceptări

Bilanțul instanțelor din România arată o realitate șocantă pentru 2013 – o creștere de peste 250 %  a interceptărilor din competența curților de apel și cu peste 90% la judecătorii. Adică instanţele care judecă dosare fără politicieni şi membri ai Guvernului au înregistrat creşteri spectaculoase la numărul de autorizaţii pentru intercepări audio-video, în 2013, faţă de anii precedenţi. Cifrele raportului naţional pe justiţie arată că judecătorii din România au autorizat anul trecut aproape 15.000 de interceptări.

Cel mai mult au crescut interceptările autorizate de judecătorii curţilor de apel din România – 503, în 2013, faţă de 126, cu un an înainte – ceea ce semnifică şi o intensificare a anchetelor care privesc avocaţi, notari, ofiţeri de poliţie. De două ori mai multe interceptări audio-video au fost aprobate şi de Judecătorii, instanţele cele mai mici în grad, care au competenţă pe infracţiunile comune ale persoanelor fără funcţii speciale, adică infracţiuni de circulaţie, furturi, loviri şi alte violenţe. Pentru exemplificare, au fost autorizate de judecătorii, în 2013, 7.254 de interceptări audio-video, faţă de 5.701 (în 2012) şi 3.751 (în 2011). Investigaţiile în care s-au cerut autorizaţii tribunalelor au înregistrat o creştere constantă din 2011 şi până acum: 5.651 (în 2011), 6.650 (în 2012), 6.987 (în 2013). Asta în condiţiile în care a scăzut, pentru prima dată în 5 ani, numărul de dosare noi intrate pe rolul judecătoriilor şi tribunalelor.

NR UN ARTICOL SURSA ZILEI. integral AICI

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.