Maria Plop si copilulMarina ChircaElisabeta si Gheorghe RizeaAna SimionCa orice erou al României, și cei care au luptat în munți împotriva comunismului, pentru libertate și pentru țară, sunt lăsați în uitare de către statul român.

Și, tot ca de obicei, nu există în România niciun monument care să amintească de sacrifiul lor, al familiilor și al prietenilor acestora.

Au fost condamnați la moarte și executați fără milă într-o noapte. Câți semeni de-ai nostri știu povestea lor, care este de fapt a noastră, a României solidare și verticale?

De ce ne este mai ușor să spunem că suntem un popor de lași și de trădători, decât să recunoștem valoarea, puterea, curajul, solidaritatea, loialitatea acolo unde au fost și care ne-ar ajuta să renaștem ca popor în 2015?

În lipsa oricărui interes din partea statului, la Nucșoara-Argeș se încearcă ridicarea unui monument, care trebuia de mult înălțat, în memoria celor care au făcut parte din Grupul de rezistență anticomunistă  Arnăuțoiu sau i-au ajutat pe aceștia timp de 10 ani ( 1949-1958)

FDPR a deschis un cont la Banca Transilvania Pitești, al cărui număr este  003RONECONOI9806801BTRL pentru cei care doresc să dea o mână de ajutor.

Ioana Voicu Arnăuțoiu, fiica lui Toma Arnăuțoiu şi a Mariei Plop,  ne-a declarat că este în curs de executare o cruce care va conține toate numele celor implicați în ajutarea grupului de partizani și care se dorește a fi finalizat în această primavera. Acest monument va fi ridicat din inițiativa Elenei Ion-Arnautoiu (sora de 94 de ani a fraților Arnautoiu).

DCNEWS, EXPRES MAGAZIN și Societatea pentru PRESĂ LIBERĂ demarează o campanie de redare a demnității poporului român și se alătură eforturilor pentru realizarea unor monumente care să cinstească memoria eroilor acestei țări.

 

File de istorie

 

Grupul de rezistență de la Nucșoara s-a format în primăvara anului 1949, când 16 oameni, din care 4 femei, au decis să se refugieze în munți de unde să continuie lupta împotriva comunismului și să aștepte ajutoare din străinătate.

Aproape 10 ani au rezistat în munți.

La prinderea grupului, în 1958, din grup mai rămăseseră doar Toma și Petre Arnăuțoiu, Maria Plop, un copil de doi ani și Constantin Jubleanu, ucis în urma unei ultime confruntări.

După 10 ani, în 1959, 16 oameni au fost condamnați la moarte și executați – frații Arnăuțoiu, trei preoți, patru învățători, țărani, ciobani.

În total, au fost arestate peste 100 de persoane, dintre care 35 de femei.

Deşi rezistenţa lor a durat până spre anii ‘60, fiind una dintre cele mai longevive forme de rezistență împotriva comunismului din Europa, e puţin cunoscută în România şi slab prezentată în manualele de istorie.Puțini elevi și studenți au auzit sau au înțeles sacrificiul acestora. Printre cele mai cunoscute nume ale Grupului de Rezistență sunt Elisabeta Rizea și Marina Chirca.

Cum s-a format și de ce

 

În iarna lui 1948, Lt. Toma Arnăuțoiu, originar din Nucșoara, a fost contactat de col. Gheorghe Arsenescu, cu care a discutat de mai multe ori despre posibilitatea organizării unui grup de rezistență împotriva comunismului.

Grupul urma să intervină, alături de aliații anglo-amerciani, pentru schimbarea regimului comunist din România.

În februarie 1949, col. Arsenescu, Toma Arnăuțoiu, învățătorul Ion (Iancu) Arnăuțoiu, Petre Arnăuțoiu, respectiv tatăl și fratele lui Toma, învățătorul Alexandru Moldoveanu, preotul Ion Drăgoi și fiul acestuia, studentul Cornel Drăgoi s.a.;participă, în casele lui Petre Arnăuțoiu și Gheorghe Rizea, soțul Elizabetei Rizea, la primele întâlniri cu cei care vor face parte din grup sau il vor sprijini cu alimente, îmbrăcăminte, arme și muniție.

 

În luna martie, în momentul plecării în munți, grupul era format din 16 membri, printre care patru femei.

 

Urmărit timp de nouă ani, grupul din ce în ce mai restrâns rămas sub comanda lui Toma Arnăuțoiu, se va confrunta direct cu trupele de securitate, o parte dintre membrii săi fiind arestați sau uciși.

Erau urmăriți și prietenii sau rudele lor. Pentru a-i prinde, Securitatea a făcut numeroase arestări, a interceptat scrisori, a instalat echipament de ascultare în casa lui Ion Arnăuțoiu si a altor urmăriți, a racolat zeci de informatori și agenți, i-a anchetat și torturat, totul ca să-i prindă pe partizani.

 

La 20 mai 1958, frații Arnăuțoiu au coborât la casa lui Grigore Poenareanu pentru a lua câteva lucruri de care aveau nevoie. Securitatea, știind de întâlnire, i-a trasat lui Poenareanu misiunea de a le oferi un pahar cu țuică în care fusese pus un tranchilizant puternic. Așa au reușit să-I aresteze pe cei doi.

 

Arestații au fost duși la sediul Securității din Pitești și anchetați timp de un an.

Tribunalul Militar al Regiunii a-II-a i-a condamnat la moarte pe frații Arnăutoiu, dar și pe alți 14 oameni care i-au ajutat timp de nouă ani cât au fost urmăriți. Marea Adunare Națională a respins cererile de comutare a pedepsei capitale, cei 16 fiind executați la Jilava în noaptea de 18 spre 19 iulie 1959.

 

Toma Arnautoiu la arestareToma Arnautoiu ultima fotografie

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.