Analistul politic Bogdan Chirieac a scris, într-un editorial publicat pe DCNews, cum a ajuns candidata democrată Hillary Clinton să fie înfrântă de republicanul Donald Trump și din cauza lui Barack Obama, deși toate sondajele o arătau viitoare președintă a SUA. 

Iată editorialul scris de Bogdan Chirieac:

Sunt mii de explicații. Două sunt însă fundamentale.

Prima dintre ele se referă la Administrația Obama, impusă pe parcursul a 8 ani. Ales în 2008, primul președinte afro-american de la Casa Alba, a venit însoțit de o enormă speranță. Încă o dată, America se afla în avangarda progresului mondial, iar sloganul „yes, we can”, făcea înconjurul lumii. Lumea intra într-o criză economică comparabilă cu cea din perioada 1929-1933. Ideea fundamentală era că America condusă de un președinte de culoare se poate moderniza într-atât încât să mai învingă o dată o criza. În fapt, cea mai importantă criză – cea a sistemului capitalist.

Din nefericire, după 8 ani, s-a dovedit că, în afară de acest film frumos – Obama președinte -fabricat la Hollywood, America a avut o administrație departe de a fi performantă. Criticii lui Obama vorbesc despre una dintre cele mai slabe administrații din istoria Statelor Unite. Există numeroase argumente și ele se referă la parametri economici – criza nu este înfrântă, ea a fost doar acoperită cu tiparnița de bani a Federal Rezerve și va izbucni din nou foarte curând, după ce a contaminat toată lumea. Pe plan extern, Administrația Obama a considerat că mișcările fundamentaliste din 2011, din nordul Africii, sunt o ” Primăvară arabă”. Mai mult, a făcut o comparație cu mișcările de eliberare de sub comunism, din 1989, din Europa de Est. În fapt, dictatori laici din țări musulmane au fost îndepărtați de fundametaliștii religioși. Vâlvătăile războiului au înghițit milioane de oameni și au produs o criză a migrației care este pe cale să dărâme toată Europa! Este una dintre cele mai mari greșeli politice de după Al Doilea Război Mondial. Faptul că, la pachet, s-a ridicat şi Rusia, care a devenit actor principal în Orientul Mijlociu, este aproape colateral. Analiza Administrației Obama se va face probabil pe îndelete în lunile următoare, tocmai pentru a nu mai fi repetate greșelile trecutului.

Al doilea motiv al victoriei lui Trump este acela că tipul lui de discurs politic a fost deja verificat, cu succes, în Europa. Un exemplu tipic este Silvio Berlusconi. Trump a îndrăznit să spună adevăruri pe care nimeni altcineva de la Washington nu mai are curajul nici măcar sa le gândească. Trump face diferența fundamentală dintre omul de afaceri, capitalist american ultrapragmatic și eficient, și politicianul amorţit din Administrația Obama, desprins fundamental de alegătorii propriei administrații. Trump a dat cu barda și în musulmanii care comit atacuri teroriste, și în emigranții mexicani, care fac probleme enorme în sudul Statelor Unite, și în asistații sociali fără măsură. Dintr-un anumit punct de vedere, votul în favoarea lui Trump este și un vot împotriva felului în care a ajuns sistemul american. Economic, în continuare foarte performant, dar politic extrem de rigid și fără succese palpabile.

Pentru alegătorii români este important de înțeles că în America Serviciile Secrete nu pun președinți. Aceasta mare națiune are legile și regulile sale. Cei aleși fac reguli pentru toți, inclusiv pentru cei numiți. Aud că unii spun că ancheta FBI a influențat votul. Acestea sunt nuanțe pentru cei din Washington, nu pentru americanul mijlociu. Miliardarul Trump a fost votat de muncitorul american. El n-are de-a face cu politica de la Washington, nici cu FBI, ci cu slujba, cu ratele la casă, la mașina, cu școala copiilor și cu scuritatea de pe stradă. America nu este nici Rusia şi nici România, unde forțe oculte aranjează eșicherul politic. La prezidențiale sau Congres, America e pe vot, pe lege si pe respectul față de rezultat.

O altă concluzie care merita subliniată după acestă campanie este că în sondajele de opinie „spirala tăcerii” face legea. De un an de zile, în permanență, toată lumea a dat-o pe Clinton în fața lui Trump, uneori cu până la 10 procente. Votul zdrobitor obținut de Trump arată că lucrurile stăteau cu totul altfel. S-a dovedit încă o dată că nici presa nu pune cu adevărat președinți. Trump a avut împotriva sa toate televiziunile – mai putin FoxNews – toate marile cotidiane, aproape toti șefii de mari corporații, plus shogunii financiari de pe Wall Street. Presa poate doar să accelereze tendința, dar nu să întoarcă voința electoratului. În principal, totul a plecat de la o întrebare simplă: ai o afacere? În America o afacere este o chestiune sfântă. fiindcă este vorba despre bani. Cine ai vrea să o conducă: Hillary sau Trump? Răspunsul vine de la sine.

Se va schimba ceva în România după victoria lui Trump? Răspunsul este categoric da. Tot ce va schimba Trump în politica față de Europa de Est sau față de Orientul Mijlociu va fi urmat întocmai de România. România este un partener loial al SUA și așa trebuie să rămână, cu orice preț. Oricum, Bucureștiul, în acest moment, se afla în cea mai vulnerabila situație politică și economică din anii ’50 încoace, înainte de plecarea rușilor. Nu mai există politicieni de anvergură – președintele Iohannis nu a avut suficient timp să crească pe plan internațional – nu mai există capitaliști români de anvergură, nu mai există forță de muncă ultracalificată, speranța în mai bine este aproape epuizată. Sistemul românesc nu îndrăznește să aibă idei și să fie un partener de dialog autentic. Singura soluție, care vine, de altfel, natural, este că Bucureștiul va urma în orice situație Administrația Trump. Pentru cetățeanul român obișnuit efectele vor fi oricum neglijabile.

Valul va trece, iar Trump va încerca în viața reală să reformeze America. În acest fel și România ar putea sa iasă, prin ricoșeu, din mlaștina unde a intrat.

 

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.