Mişcarea făcută de Liviu Dragnea de la centru, aceea de a-l desemna pe Romeo Rădulescu pe post de candidat al PSD pentru alegerile locale, din partea PSD a fost una nu doar inteligentă, ci de adevărată strategie politică. În lipsă de conducători locali viabili, Dragnea a fost cel care şi-a asumat aducerea organizaţiei judeţene pe linia de plutire, pentru că barca începuse să ia apă prin toate încheieturile. Dacă i-ar fi reuşit liderului de la centru şi negocierea pe care o făcuse pentru organizaţia judeţeană, atunci PSD nu mai avea emoţii, în privinţa alegerilor locale.
Faptul că alegerile şi funcţiile obţinute în urma lor au devenit modalitate de îmbogăţire pentru unii politicieni nu mai este un secret pentru nimeni. La Vâlcea, însă, politicienii locali voiau să câştige funcţii fără să facă absolut nimic pentru ele, iar acest lucru ar fi dus la un dezastru. În ciuda declaraţiilor pompoase, partidul avea deja o hemoragie puternică, şi trăgea să moară, înainte de decizia impusă de la centru.

Noua figură centrală de la municipiu, Gigi Matei nu a ştiut să profite în aceşti ani de vizibilitatea posturii de primar interimar, şi nu a reuşit să atragă simpatia electoratului. Deşi reprezintă nişte vremuri de mult apuse, când se fura „la liber” şi fără bilet de voie de la DNA, Mircia Gutău a rămas, totuşi, în imaginea alegătorilor din clasa de jos, mai ales, doar că, la Vâlcea, „talpa” încă mai contează, cel puţin în ziua votului, iar această „talpă” ne-a pricopsit, în ultimii ani cu foarte mulţi primari de paie.
Cu toate acestea, procesul de implantare a lui Romeo Rădulescu în PSD, nu doar în calitate de candidat la Primăria Râmnicu Vâlcea, ci şi ca membru de partid, nu este o operaţiune simplă, aşa cum vor să lase de înţeles unii. Urmează nişte săptămâni grele, când, dacă vor cu adevărat să câştige, social-democraţii vor trebui să se armonizeze cu noul candidat, şi să îl susţină în mod real la vot. La felul cum decurg, însă, lucrurile în acest moment, ipoteza cea mai credibilă este că Liviu Dragna, în momentul când a impus un candidat de la centru, peste capul cuplului Gigi Matei – Costi Rădulescu a stricat multe ape şi multe înţelegeri ascunse, de pe plan local.
Prima şi cea mai importantă întrebare este, de fapt, pe ce anume se baza Mircia Gutău atunci când spunea că va bate PSD cu sau fără Rădulescu? Ne vom strădui să răspundem la această întrebare, în rândurile de mai jos.

Gigi Matei se vrea afară din PSD

Ion Gigi Matei, primar interimat al Râmnicului se află acum, în situaţia ingrată de a-şi termina întreaga carieră politică înainte de a o începe, în realitate. Din păcate, Matei a avut până acum absolut toate pârghiile necesare pentru a face din organizaţia municipală şi din PSD, la Vâlcea, o importantă putere politică locală. A ratat această şansă, fără drept de apel.

Din punct de vedere administrativ, PSD a avut conducerea primăriei, chiar şi interimară, după mulţi ani de „domnie de dreapta”, mai exact pentru prima dată, după mandatul lui Traian Sabău, iar Matei şi-a irosit timpul degeaba. În loc să folosească această oportunitate pentru a deveni cunoscut în oraş, suplinind lipsa de carismă cu acţiuni bine gândite, care să-i atragă pe alegători de partea sa, în realitate Matei s-a irosit în banalitate şi în mici dispute „casnice” cu consilierii opoziţiei, prin şedinţele de consiliu, fiind absolut invizibil pentru alegătorul de rând.

A făcut, de fapt, aceeaşi greşeală în care s-a împiedicat PSD imediat după moartea lui Ion Cîlea, şi anume aceea că nu numai el a fost omul invizibil pentru electorat, ci la fel s-a întâmplat şi cu consilierii apropiaţi organizaţiei municipale, printre care şi omul din umbră, Gheorghe Mihăilescu. Actualul şef al Romsilva putea fi poleit cu aur, dacă ar fi fost nevoie, în sensul că putea avea toate calităţile posibile, unui candidat potrivit pentru Primăria Râmnicului, Atâta timp cât nu le ştia decât familia lui, iar pentru electorat era inexistent, atât ca nume, cât şi ca figură, aceste calităţi nu fac nici cât o ceapă degerată.

De ce organizaţia municipală şi cea judeţeană a PSD nu a fost capabilă să promoveze măcar o figură sau două populare, cunoscute de electorat, aceasta este o întrebare foarte grea, la ora aceasta. Ion Cîlea era, pe vremea lui, singurul candidat vizibil al PSD, cu toate defectele sale. Refuzul său de a promova şi de a forma un succesor potrivit era compensat, însă, prin muncă asiduă. Pe scurt, la cei 70 de ani ai săi, Cîlea alerga pe teren pentru toţi ceilalţi social-democraţi, la un loc, şi îi ţinea pe toţi în spate, în timp ce Matei îi urmează exemplul doar în ceea ce priveşte abuzul de putere, nu şi în privinţa imaginii publice. Primarul interimar nu este cunoscut în oraş, dar, în schimb, nici nu vrea să fie cunoscut altcineva. Singura strategie a sa, de la moartea lui Ion Cîlea a fost să controleze total PSD, la Vâlcea, inclusiv pe Costi Rădulescu. Şi, de ce să nu spunem, până acum i-a cam ieşit pasenţa. Cu ajutorul câtorva ziare plătite din bani publici, a influenţei asupra unei părţi a organizaţiei municipale, formată în timp, în principal cu umplerea burdihanului celor vizaţi, dar şi cu o mare influenţă asupra noului preşedinte de conjunctură al organizaţiei PSD judeţene, ales la masa verde a negocierilor, dar cu sprijinul lui Matei, „Gigi” credea că poate trece, acum, la o altă etapă a conducerii politice, şi anume la conducerea din umbră. Nu şi-a ales prea bine personajul pe care să-l promoveze, deşi este posibil ca Gheorghe Mihăilescu să aibă un caracter mult mai deschis la culoare decât al său, pur şi simplu pentru că acesta nu este cunoscut în oraş, şi nici nu ar avea timp suficient să se promoveze, pentru a putea deveni un candidat viabil la primărie. Chiar şi cu PSD în spate, Mihăilescu nu ar fi fost decât un candidat de talia lui Grigore Crăciunescu, adică undeva, în jurul a 5%, fără pretenţii de a putea deveni primar dintr-un singur tur de scrutin, chiar şi cu zecimală, care ar fi putut fi adăugată la procentajul electoral personal, din partea PSD sau PNL. În acest context, desemnarea lui Romeo Rădulescu pe post de candidat al PSD pentru municipiu este un real câştig pentru organizaţia locală, mai ales că slaba gestionare a situaţiei politice a dus, în ultima perioadă, la dezertarea (oficial sau nu), a mai multor primari social-democraţi către barca liberală.

Mişcarea pe care o plănuia Gigi Matei, adică aceea de a convoca de urgenţă o şedinţă a organizaţiei municipale, în urma căreia să fie desemnat Gheorghe Mihăilescu pe post de candidat, peste capul lui Liviu Dragnea era o adevărată sinucidere politică. Era ca şi cu Matei s-ar fi cerut singur afară din PSD, nu doar de la conducerea organizaţiei municipale. După circul de prost gust de la ultima conferinţă de presă, unde, cu excepţia lui Costi Rădulescu, toţi ceilalţi lideri ameninţau cu demisia, dacă se desemnează candidaţi peste capul lor s-a transformat, însă, într-un  cântec de lebădă. Doar Gheorghe Mihăilescu a dovedit că are cât de cât coloană vertebrală şi a decis să se retrage din toate funcţiile deţinute la organizaţia municipală. În schimb, Matei a uitat, pur şi simplu, ameninţările proferate şi i-a fost teamă să mai convoace şedinţa cu pricina, conştient de faptul că ar fi pierdut imediat toate avantajele politice obţinute cu foarte mare greutate. Oricum ar fi, Matei va sta, de acum înainte, cu sabia lui Damocles deasupra capului şi, la orice mişcare greşită, s-ar putea să rămână fără mai multe funcţii de unde se trăgeau sforile, pentru că nu este în joc doar funcţia sa, ci şi a altor persoane, apropiate de el, de pe urma cărora câştigă destul de mult.

Costi Rădulescu este avantajat de candidatul Rădulescu

Cea mai bună mişcare a ales să o facă, în schimb, Costi Rădulescu, a cărui poziţie în organizaţia judeţeană nu este nici pe departe consolidată, şi care a ales calea de mijloc: nu a contestat în nici un fel decizia luată la centru şi a decis imediat să i se supună. De ce? Pentru că, gândind la rece, o candidatură a lui Romeo Rădulescu, cel care va veni, probabil, în PSD Vâlcea împreună cu câteva sute de susţinători, aceiaşi cu care a plecat, de altfel, de la PDL, ar avantaja nu doar PSD local, ci şi o eventuală candidatură a lui Costi Rădulescu la Consiliul Judeţean.
Alături de Romeo Rădulescu s-au aflat, de-a lungul ultimilor ani, destul de mulţi intelectuali, adică un electorat, oricum, mult mai elevat decât cel tradiţional al PSD, iar acest lucru nu poate fi decât un câştig important pentru organizaţia judeţeană. În calitate de preşedinte, Costi Rădulescu ar trebui, în mod normal, să îşi asume personal candidatura la Consiliul Judeţean, atâta timp cât nu găseşte un candidat de forţă, pe care să îl promoveze. Fără sprijinul organizaţiei municipale şi în condiţiile în care foarte mulţi primari PSD sunt deja cu un picior în barca liberală, un rezultat slab la Primăria Râmnicului ar fi însemnat, probabil, lovitura de graţie, la Vâlcea.
Cu Romeo Rădulescu pe post de candidat, PSD are, pentru prima oară, şansa de a atrage voturi de dreapta, pe lângă cele tradiţionale, ale organizaţiei judeţene. Cât mai este, însă, procentul de votanţi tradiţională ai PSD, după moartea lui Ion Cîlea, este foarte greu de estimat, înainte de alegeri, mai ales că funcţiile administrative câştigate de social-democraţi între timp au fost mai mult unele de conjunctură. În cazul în care va reuşi să atragă de partea sa voturile social-democraţilor din Râmnic, dar şi pe cele ale susţinătorilor săi, Romeo Rădulescu poate fi aproape sigur de câştigarea municipiului, iar Costi Rădulescu îşi poate consolida scaunul de preşedinte, care poate deveni extrem de volatil, în cazul ratării alegerilor locale. Dacă va avea, însă, curajul de a-şi asuma sau nu candidatura la Consiliul Judeţean, în condiţiile când preşedintele este ales acum indirect, este, acum, o mare provocare pentru liderul social-democrat vâlcean.
La fel ca şi Victor Ponta, scos cam de timpuriu din politică, dar care a ieşit din scenă cu capul sus, Romeo Rădulescu este un politician tânăr, care nu a apucat să îşi arate adevărata valoare, şi care mai are multe lucruri de spus, în următorii ani, dacă va alege să rămână în prim planul politicii.

Cine sunt susţinătorii lui Gutău, din PSD?

Pe ce se bazează, însă, Mircia Gutău, atunci când afirmă că va bate PSD la aceste alegeri, cu sau fără Romeo Rădulescu, pe post de candidat? La o analiză simplă, este vorba, pur şi simplu, despre nişte calcule politice şi nişte strategii ciudate, venite, cel mai probabil, de la Cristian Buican. Este greu de presupus că Buican a renunţat la ideea de a atrage către sine voturile favorabile lui Gutău, neezitând să se afişeze pe faţă cu un dublu condamnat penal, iar asta înseamnă că PNL caută în continuare o modalitate de a canaliza voturile partidului către Gutău, poate chiar peste capul liderilor de la centru.
Interesant este, însă, altceva, pentru că înţelegerile pe sub masă cu liberalii erau deja cunoscute şi chiar mărturisite de Buican, la Vâlcea. Este ştiut faptul că liberalii vor face tot ce le stă în putere pentru a se folosi şi a-l folosi în scop electoral pe Gutău. Ultimele declaraţii pompoase, venite din partea unor lideri PSD, însă, deschid o cu totul altă perspectivă asupra lucrurilor. Dacă, cumva, siguranţa afişată de Gutău vine, de fapt, şi din existenţa unor înţelegeri pe sub masă cu liderii PSD Vâlcea, nu doar cu liberalii, atunci situaţia politică locală este cu adevărat una caragielească, aşa cum o identifica, recent, Dumitru Persu. Dacă, cumva, non-combatul practicat până acum la PSD Vâlcea are în spate anumite înţelegeri pe avantaje economice, existente între Mircia Gutău, de pe vremea când era primar, şi actuali lideri ai PSD? Şi dacă aceşti lideri ai PSD, găsindu-se acum în imposibilitatea de a mai ajunge la ciolan, nici direct, şi nici în combinaţie cu Gutău, încep acum să lupte din toate puterile pentru a-i pune beţe în roate lui Romeo Rădulescu, sau a determina electoratul PSD să nu-l voteze?
Cam ciudate, în acest context, au fost reacţiile lui Ion Gigi Matei, care, pe la spate, se înţelege destul de bine cu Gutău, ba chiar şi reacţia lui Dumitru Persu, care a reuşit, prin negocieri şi manevre doar de el ştiute, să reziste în funcţia de vicepreşedinte de Consiliu Judeţean, într-o perioadă când liberalii preluaseră frâiele instituţiei şi începuseră să taie şi să spânzure – la figurat, desigur -, pe oricine le stătea împotrivă?

Politica la Vâlcea se mai face, oare, măcar pe baza interesului pentru partid, pentru că cel pentru oameni nici nu a existat vreodată, sau de face acum exclusiv pe bază de interese personale? Vom da răspunsurile la aceste întrebări în următoarele luni, pe măsură ce combatanţii politici vor fi nevoiţi să îşi dezvăluie, încet dar sigur, adevăraţii şefi.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.